io o dau, da cine ține curca…

Ieri am fost din nou la Cluuj. Muncă.

Am trecut și pe la Rompetrol, că e în drum. Singura explicație pe care pot să o găsesc acum e  e că e la distanța ideală ca să facem o pauză de țigară. Și are cafea okeish. Nu, eu nu fumez. Cetățenii care mă acompaniau simțeau nevoia.

Odată ajunși în capitala ardealului, am muncit puțin, apoi ne-am apucat de organizat. Masa de prânz.

S-a votat 3 la 1 să nu mai luăm pizza. Din diverse motive. Și s-a hotărât să mâncăm sănătos.

Așa că s-a decis să luăm ”Meniul Zilei” de la o celebră firmă de catering.

Sun.

Răspunde o doamnă, slabă cu sâni mari, brunetă.

-Catering Gowdfxvrirf , bună ziua!

-Bună ziua. zic.

-Cu ce vă putem servi?

-Ce aveți la meniul zilei?

-Avem ciorbă de cartofi cu afumătură sau  ciorbă de burtă și la felul doi șnițel cu cuș cuș sau mici cu cartofi pai.

Zic să iau ceva sănătos. Că așa vorbisem cu băieții.

-Bun. zic. 3 ciorbe de cartofi și 3 șnițele. Ceva fără carne aveți?

-Da! îmi răspunde foarte amabilă femeia. Vă pot da o ciorbă de legume și niște orez cu ciuperci.

-Superb, zic! O ultimă întrebare: Trebuie să vin eu după mâncare sau livrați dumneavostră?

Mno. Aici femeia a făcut o pauză lungă. A răsuflat greu, de câteva ori, apoi stânjenită, cu o voce aproape șoptită îmi răspunde:

-Știți… io v-aș livra, dar nu ne prea lasă șeful să ieșim…

Am făcut și eu o pauză. Că mă gândeam la bancul cu curca.