Am fost la bancă. De obicei e treaba fostei logodnice, dar astăzi, ea fiind ocupată am zis să mă duc eu, că doar n-a fi foc. Adică ce ar putea să se întâmple. Mă duc acolo, dau banii, ei îmi dau o hârtie. Gata. Nu?
Nu vă zic banca.
Intru în instituție, unde era o atmosferă de agenție de dezamorsat bombe care tocmai primise marfă. Adică toată lumea vorbea în șoaptă, încet, cu mâna la gură… Cetățenii stăteau cu ochii în podea…
Acțiunea se petrece la cele 2 ghișee/caserii. Că acuma la bancă nu le mai trebuie sticlă antiglonț și seif. Au un birouaș de pal în care pun banii. Perfect securizat… Nfine, 2 caserii. Măsuțe. La fiecare dintre ele câte o domnișoară. La o măsuță 3 persoane la coadă, la cealaltă măsuță nimeni. Mă pun la măsuța fără coadă. Donșoara mă vede și ridică ochișorii, cu o privire peste ochelari, de profesoară de liceu care te-a prins cu lecția neînvățată. Nu zice nimic. Numa mă privește. Io care dacă nu zic nimic, în 3 minute mor, zic:
-Prestați?
Din start femeia e în impas. Practic nu se așteptase la cuvântul ăsta…
-Nu, îmi zâmbește. Vă rog să apelați la colega mea.
-Bun… zic… în timp ce mă pun la coada de la cealaltă măsuță.
Treaba merge brici. Până ajung eu.
-M-a trimis colega dumneavostră să apelez la dumneavoastră, încep eu cu o glumiță ca să detensionez atmosfera.
-Cu ce pot să vă ajut? zice femeia numărul 2.
-Avem un credit, adică e pe numele soției si aș dori să plătesc…
-Dacă nu e pe numele dumneavoastră se percepe un comision supli… mă întrerupe femeia șoptimd ca și cum mi-ar fi spus un secret…
-Domnișoară! o întrerup și eu, pe un ton răstito/fermo/stăpân pe situație. M-a împuternicit doamna! Nu-i cazul! .
-Știți, începe femeia numărul 2 că aveți nevoie de buletinul doamnei…
-Iaca buletinul doamnei. Zic. Și îl pun pe tejghea, exact ca un dealer de texas poker…
-Buletinul dumneavostră…
-Iaca buletinul meu. Fac aceleși gest.
-Și banii… mai încearcă femeia…
-Iaca banii… river pe tejghea!
Femeile zâmbesc. Artmosfera din bancă devine mai veselă, robotul ăla la care plătești facturile schițează și el, din obligație un zâmbet.
-Ah… zice femeia numărul 2. Avem o problemă… Nu v-ați actualizat datele…
-Ce date?
-V-ați schimbat buletinul și nu ne-ați anunțat, spune privindu-mă, cumva rușinată, în ochi…
-Păi de ce trebuia să vă anunț?
-Trebuie să ne anunțați… nu e nici o problemă, durează doar un minut… apoi începe să bată frenetic la tastatură. Jur. Scria ceva gen compunere. Mă gândesc că mă descria. Adică, dacă ți-ai schimbat buletinul și vii la bancă, funcționarii de acolo sunt obligați să scrie un eseu de minum 500 de cuvinte despre tine: ”e un cetățean de aprozimativ 1 metru și 75 de centimetri, cu păr rar spre deloc, jumate alb – jumate castaniu, dantură albă, barbă burebistană, un pic prea glumeț, guraliv… ” nu?
Și cum stăteam eu acolo și-mi imaginam ce scrie despre mine, femeia mă întrerupe:
-Aveți același număr de telefon?
Mno. Dacă până acum am mai râs am mai glumit, când am auzit de telefon, nu am văzut în fața ochilor decât sms-uri cu reclame și spam și reclame și promoții și campanii din alea de ți se strepezesc dinții. Pe sms.
Zic:
-Ce număr aveți în sistem?
-0734 567 890
Da, era numărul pe care îl dau când nu vreau să fiu sunat. De obicei când îmi cer, prin cluburi, femeile, numărul de telefon…
-Nu!
-Nu? întreabă femeia contrariată…
-Nu! reconfirm.
-Puteți să îmi dați numărul cel bun?
– Io pot. Dar dacă primesc vreo reclamă sau vreun spam pe telefon, eu vin aici și mă sfădesc cu dumneavoastră.
Zic asta pe un ton nițel ridicat. Dar ferm așa cum te-am obișnuit deja…
-Da de se să vă sf… certați cu mine? întreabă femeia ușor nedumerită…
-Păi dacă primesc spam, numai dumneavostră o să fiți de vină! Uite, până acum nu am primit… Vă jur! dacă primesc, vin aici și nu v-a fi ușor!
Văd clar, că ambele femei sunt nițel fâsticite. Nu știau dacă glumesc sau vorbesc serios. Femeia numărul 2 se uită la femeia numărul 1. Căutând un semn, ceva, un ajutor… Aia nimic. Ședea acolo privindu-mă siderată…
Femeia numărul 2, văzând că nu are parte de nici un strop de ajutor, se foiește nițel, își așează niște șuvițe rebele, își îndreaptă spatele, sau își scoate sânii nițel mai în față (depinde la ce te uiți), apoi foarte calmă, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic zice, calmă:
-Deci nu v-ați schimbat numărul de telefon… Gata! Am terminat!
Super tareee !!!! Asa ar trebui sa procedeze toti clientii…. indiferent de banca, povestea asta pare a fi peste tot, la toate ghiseele bancilor din tarisoara noastra !
Bravo pt atitudine !
La mai mare !
Ma inclin cu respect Gaben.
Aceeași bancă în care ar odihnea bancomatul? Comision suplimentar daca plateste rata un soț în locul altuia? SEEEEERIOOOOOS? 😂😂😂😂😂
Da serif, sunt banci care iau bani daca nu depune titularul. da mno, esti in romania. orice e posibil. bine, io am zis pas, am hartie din aia… imputernicire
Serif, sunt banci (Raiffeisen, Mno) care nu iau bani daca nu-i depune titularul. Asta chiar nu poci sa inteleg. Am vrut sa platesc o rata pe un imprumut la care titularul era jumatea mai buna a familiei si nu am putut. Sa fie primit. Asa am scapat eu de o corvoada 😀
si la BT si la BCR e la fel. au si aia robot si de fiecare data se reped la buletin si fac copii
Nooooo ii brd. De la primele acorduri…pardon primele cuvinte din text m-a frapat descrierea unui sediu atat de drag mie in care am decartat tone de bani pe comisioane de orice.
Nevasta datornica la BRD cu taxa de administrare a contului pe ceva vreme.Nevasta lipsa cand vine somatie. Merge fraierul sa plateasca geniul doamnei care-si face card pentru o tranzactie doar. Surpriza,nu vor sa-mi ia banii.Nu vor nici macar sa-mi spuna cat e de platit ca sa fac transfer din contul meu.Genii,te rogi de ei sa-ti ia banii.
la cat o scris ca sa „actualizeze datele” eu zic ca e BRD
Buun!
Așa de rău îmi pare ca amu, nu demult, a trebuit sa merg la banca aia portocalie sa-mi actualizez datele personale. Și am stat 30 de minute la rând și am mai stat încă vreo ora pana ne-a actualizat datele și bineînțeles, am dat și numerele de telefon.