Mărirea si decăderea popei iFon.

O să scriu popă. În articolul de mai jos. Pentru că așa sunt obișnuit, crescut fiind la țară. Așa ziceau părinții mei: ”Iar a venit popa după bani…”. Plus că mi se pare nițel mai lipsit de respect decât să-i spun ”preot”. Adică, îmi exprim direct, fără ascunzișuri disprețul pe care îl nutresc vizavi de această ocupație. Nu sunt un om religios și deși am fost crescut într-o familie de ortodocși, acțiunile popilor cu care m-am intersectat până acum m-au împins de partea luminoasă a forței. Am făcut această scurtă introducere pentru că aș dori să te opresc din a-mi scrie despre preoții care au un har și fac minuni, vindecă boli și dau slujbe noaptea, la 12, ca să ne fie bine. nouă și morților noștri. (asta nu e o înjurătură… 🙂 )

Deci, te rog. nu-mi scrie. O să ne pierdem amândoi timpul. Tu să scrii, eu să te pun în spam.

.

Popa iFon. Așa îl cheamă. Jur. Ca pe telefon. Adică pe el îl cheamă Ifon. dar m-am gândit că e mai drăguț să scriem așa…

Popa iFon este un semianalfabet, sau dacă e să folosesc un termen mai în trend e analfabet funcțional.

Provine dintr-o familie modestă. Adică 5 copii crescuți într-o bucătărie de vară. Și de iarnă, că nu aveau alta… De fapt nu aveau altă cameră. Deloc. Practic asta îl face un pic mai bogat decât alt personaj biblic.

Viața lui iFon nu are elemente notabile. Doar că la un moment dat a ajuns popă.

Nu știm cum. Bănuiesc că l-a ajutat Dumnezeu.

După aceea, intervenția divină a dispărut, sau cel puțin așa ni s-a părut nouă, muritorilor de rând, care nu ne pricepem să interpretăm semnele dumnezeiești…

Trec vreo 15 ani, în care iFon și-a dovedit credința slujind la aceeași biserică mică într-un sat, departe de civilizație. Adică nu și-a cumpărat decât un Audi de 8 ani, și-a făcut o căsuță mică cu 4 camere,  și a mai cumpărat o livadă cu meri să mai facă și el o horinkă, ceva. Chestii duhovnicești.

Lucrurile nu mergeau bine, biserica era șubredă, acoperișul spart, încălzirea nu funcționa. Oamenii din sat erau săraci, dădeau și ei cât puteau, popa avea și el o  casă de întreținut, mai punea și el niște bani deoparte pentru zile roz. Din astea, pământești…

Dar într-o bună zi, dar ce zic eu bună, o foarte bună zi, o zi binecuvântată de Dumnezeu popa iFon avu o revelație. Cred că putem spune, fără teamă să greșim  că fusese o revelație divină, pentru că s-a întâmplat în timpul programului. Între orele 8 și 17. El fiind angajat la biserică, era în serviciul domnului. Clar!

iFon se duse la primarul comunei să-i ceară bani. Primarul, normal, nu avea de unde. Nu aveau drumuri, școală, curent, canalizare, apă curentă, internet. Nu aveau nimic. De unde bani pentru biserică?

Atunci popa iFon, învăluit în lumina divină,  a folosit vechea vrajă a șpăgii, care făcea să apară, miraculos 50 de lei într-o pungă sfântă de hârtie maro, acasă la primar, pentru fiecare 100 de lei primiți de la primărie. Bineînțeles că banii, fiind parte dintr-un miracol nu erau impozabili…

Primarul, nevinovat ca un prunc, dar înlănțuit de magia alb-murdară aruncată de popa iFon, cedă și dărui o sumă indecentă bisericii. Popa iFon, parolist, scoase jumătate din bani și îi dete primarelui.

Apoi din jumătatea bisericii, mai făcu 2 jumătăți. Una pentru biserică. Ailaltă pentru el. Audi-ul vechi se schimbă cu un mercedes, full option cu piele, decembrie 2014, 50.000 de km. Casa preoțească primi și ea încă 2 camere și un garaj, mai un geam termopan, mai o mobilă de lemn masiv, mai o plasmă. Din astea, duhovnicești…

Trecu un an.

Popa iFon merse din nou la primar. Că trebuia pictată biserica. Primarul, om credincios, cu frica lui Dumnezeu, ajută și el, cum putu. Biserica se pictă. Popa își luă o casă în oraș, teren, un tractor, o moară… chestii…

Povestea se repetă, în fiecare an. Acoperișul se strică din nou, centrala termică și caloriferele trebuiau  schimbate că nu mai funcționau și din cauza frigului se strică și pictura… Necazuri grele… Dar nu pentru popa iFon. Care cu ajutor divin, rezolva fluierând orice problemă…

După o vreme se duse vestea în zonă, despre priceperea popei iFon, așa că îl chemară la oraș să le explice cum făcea el succes într-un sat de pensionari și văduve cu venit minim, fără canalizare, fără școală și fără apă curentă.

iFon, explică pe larg cum funcționează minunea Dumnezeiască, popii mai mari, capii bisericii, cum ar veni, fură impresionați de harul popei iFon și-l chemară la oraș să săvârșească minuni și aici.

Și iFon crescut la o școală unde studiase limba și cultura rusă  reținuse că cel mai important factor într-o economie bazată pe șpagă e cantitatea nu calitatea, mai săvârși o minune.

Reduse taxa bisericească de la 50 la doar 20 %. Protopopii, fericiții, lejer fericiții și prea fericiții nu fură foarte încântați la început. Dar politicienii prinseră mișcarea din prima. Așa că fiecare consiliu local, județean, fiecare minister, fiecare regie, orice entitate care avea 2 lei de la stat începu să sprijine construcția de biserici dar și reparațiile de acoperișuri, pictura, construcția de amvoane, iconostase și făurirea de icoane pe lemn cu foiță de aur.

Succes deplin. Popa iFon era pe val. Cumpără și el, pentru copii niște apartamente prin București, mai luă o secerătoare, o combină niște zeci de hectare de pământ, puse și el în băncile austriece niște eurouți să fie acolo la nevoie…  Din astea, duhovnicești.

Dar, diavolul și ispita nu dorm…

Așa că trufaș, îmbătat de succes, popa iFon atacă și alte piețe.

Găsi niște oameni de afaceri, generoși, care donară bisericii sume mari de bani. iFon scăzu taxa pe miracol la 15%, pentru lucrările domnului, pentru a stimula această piață aflată la început de drum, apoi diferența de 85% o livră, cash, în valize, afaceriștilor proaspăt convertiți la ortodoxism.

Lucrurile funcționau minunat! Divin chiar…

Dar  iFon, trufaș, îmbătat de succes și de mirosul banilor uitase că una din poruncile divine, interzicea cu desăvârșire bisericii să ajute oamenii de rând să scape de impozite și taxe. Era un păcat strigător la cer! Din ce bani să mai ia șpăgi bugetarii, politicienii și biserica? Blasfemie!

Pedeapsa divină nu întârzie. Și fu cruntă.

Popa iFon se trezi arestat, cu banii, mașinile, casele și euroii din Austria puși sub sechestru pentru evaziune fiscală. Împreună cu afaceriștii care încercaseră să-și ascundă banii.

Pedeapsă divină! Brutală.

Și de atunci, dragii moșului, foarte puțini preoți, doar niște elemente destabilizatoare mai spală bani pentru persoane fizice…

2 comentarii la „Mărirea si decăderea popei iFon.”

  1. Popa cu har mare! Să-i dea Dumnezeu cat mai multe numere după nume 7 8 9 10 ani cu executare! Ca e cu har puteți vedea ca nu întâmplător și-a luat livada cu meri, putea sa își ia cu pruni dar nu se potrivea cu iFon !😂😂😂

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw