Jamie Oliver.

Ajung acasă de la serviciu. În caz că nu știați se scrie corect serviciu. Nu servici. Am aflat astăzi că CNA-ul cheltuie o căruță de bani ca să ne învețe să vorbim corect. Oare nu mai bine ar încerca să înțeleagă cum se cheltuie banii în cele 7 televiziuni și 35 de radiouri de la TVR? Dar asta e altă problemă…

În general nu mă uit la emisiuni culinare. Eu și foarte mulți bărbați. Noi (cei care nu suntem așa de pasionați ca și Adi Hădean) avem foarte puține talente culinare. Și singura chestie care ne poate apropia de ideea de a găti e un grătar. Deși habar nu avem cum trebuie făcut, în momentul în care stăm lângă foc devenim subit doctori Honoris Causa. În grătărit…

Revenind la prima idee, de fapt a doua că prima era cu CNA-ul, nu mă uit la emisiuni de gătit. Pentru că nu mă interesează, iar ce mă interesează am primit genetic. Adică. Iei un animal mort și îl pui pe cărbuni. Nu îmi trebuie mai mult. Dar astăzi îmi era foame. Și lene. Așa că am gătit un pop corn, așa cum v-am mai povestit… și cum zapam eu la televizor, dau de sâsâitul de Jamie Oliver. Care gătea o gâscă prăjită în unt cu cartofi cu salvie, usturoi și ulei de măsline. Imaginați-vă cum stăteam eu în fața televizorului cu un bol de popcorn în mână și priveam cum prietenul nostru (sau al vegetalelor) gătea rața aceea sofisticată. Și am stat exact ca la un film bun, mai aveam puțin și storceam o lacrimă la vederea superbității… Acuma vin și întreb: o fi un semn că îmbătrânesc? Este o vârsta la care te apuci de gătit? Sau de croșetat? Sper că nu… Nu văd nici o problemă că îmbătrânesc. Mi-a frică să nu cumva să mă apuc de împletit ciorapi… Asta ar fi aiurea. Sau nu?

Un comentariu la „Jamie Oliver.”

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.