Lista digitală de cumpărături – Fairy de la Profi

În mine viețuiesc 2 persoane. Aș zice că am două personalități, dar dacă am învățat ceva până la vârsta asta, am învățat să nu dau verdicte definitive. S-ar putea să fie mai multe. Așa că deocamdată am numărat doar 2, zic.

Cred :)).

Unul dintre mine e un băiat creativ, inventiv, dezordonat și pripit. Celălalt eu e un inginer (n-are diplomă, dar e inginer 100%, l-am testat) meticulos, riguros, exact, organizat și foarte serios.

Inginerul e pasionat (se citește ob-se-dat) de tehnologie. Și de scule. Și de optimizarea chestiilor cu care interacționăm. Timpul, banii, munca, tot.

Creativul are doar idei ciudate. Unele (sub 0,001%) sunt aur curat. E empatic, iubește oamenii, viața, aerul de munte, haosul și mai ales dezordinea. Și e incredibil de uituc…incredibil…

Ce ziceam?

Așa :))

Mno. Cumva, cred, cele 2 persoane, eu inginerul si eu inventatorul s-au înțeles și după o formulă pe care încă nu am deslușit-o, îmi organizează/dezorganizează viața.

Ca să funcționez în societate, inginerul, a creat, seara după program, niște proceduri care ne fac viața mai ușoară. Sau ne fac viața, că fără ele nu cred că aș putea supraviețui. Sau m-ar scoate nevasta pe preș.

Să vă dau un exemplu simplu.

Orice casă are renumita listă de cumpărături. Nu? Adică o foaie/caiet/tablă unde cetățenii scriu ce trebuie să cumpere că să trăiască. Mâncare, detergent de vase, apă și alte chestii. Știi despre ce vorbesc. nu?

Așa. Și noi aveam o listă. Old school. Pe hârtie. Inginerul chiar făcuse un suport magnetic, drăguț pentru frigider. Cu pix și alte chestii. Frumos. Nevasta completa chestii, eu se presupunea să iau lista și să mă duc la magazin cu ea. Well, dragă prietene, nuj cum se întâmpla, dar în 99% din cazuri uitam prăpădita aia de listă. O UITAM!

Și dacă ești bărbat căsătorit știi că nu poți să o suni pe nevastă. Un telefon din ăsta cu subiectul ”am uitat lista de cumpărături” îți știrbește puternic din autoritate. Dramatic chiar… Așa că o luam freestyle și cumpăram eu ce credeam/îmi aduceam aminte că avem nevoie. Clar că niciodată nu cumpăram ce trebuie. Și cred că nu mai trebuie să-ți zic că odată ajuns acasă, prima grijă era să rup listuța ca să nu se prindă iuby-buby că am uitat-o din nou. Mno. Îți dai seama, sper (adică dacă ești căsătorit, n-ai cum să nu-ți dai seama…) ce nivel de stres genera interacțiunea săptămânală cu bucata aia de hârtie.

Așa.

Inginerul, a stat el vreo câteva luni, a căutat o soluție și a venit cu ideea asta genială. Avem o listă de cumpărături în Google Docs. Avem acces amândoi la ea (eu și soția, că inginerul și cretivul deocamdată nu se numără împreună) și nevasta scrie de pe telefon ce are nevoie căsuța noastră, eu mă duc la magazin, scot telefonul, deschid lista (are shortcut pe homescreen, deh, inginerul…) și cumpăr tot ce e acolo. Nu-i fain? Și simplu? Genial? Superb? Fain?

Generator de liniște, pace și înțelegere între popoare?

Este!

Așa. Că m-am lungit, nuj de ce da uneori îmi place să cred că vă interesează chestii din viața mea.

Săptămâna trecută, mă duc la supermarket să iau chestii. Scot telefonul, consult lista, cumpăr tot cu o excepție.

Ajung acasă, nevasta face inventarul și zice. ”N-ai luat detergent de vase.”

Nu, zic. O să iau de la Profi.

Stă a mea o țâră, că Profi e nițel mai departe de noi și mă știe că nu fac gesturi care să-mi irosească inutil timpul/benzina/cauciucurile de la mașină.

Da, vă citez (aproximativ) din ideea campaniei Cetățenii de la Fairy au o campanie împreună cu Profi și la fiecare detergent de vase cumpărat ei donează o masă calde unei persoane cazate la Adăpostul de noapte din Satu Mare. Adică fac un gest fain și atât de necesar pentru niște oameni care trec prin momente dificile în viață.
Mi s-a părut foarte tare ideea și m-am gândit să o susțin.

Așa că am luat detergent de vase Fairy de la Profi. Chestie pe care vă recomand să o faceți și voi. :)) Io-s super încântat de treaba asta.

Așa. Să facem bine!

p.s. Și da, puteți folosi (gratuit) ideea (genială) cu lista de cumpărături din google docs.

Vă salut, moroșenește, scurt și la obiect!