Cum stați cu golfu?

Sună telefonul. De obicei nu răspund seara la telefon, decât unui grup restrâns de cetățeni. Atât de restrâns încât chiar și iPhone-ul mă tot întreabă: ”ăștia-s toți”?

Dar, din motive care-mi scapă pe moment, am răspuns. Da… încurcate sunt căile…

-Să trăiți domnu Gabi! Gicu la telefon! Mă ia din prima un bărbat de 50-55 de ani, înălțime medie, supraponderal, studii medii, brunet cu un început de calviție. Și cu geacă de piele. Da. Mi-am dat seama de toate acestea dintr-un simplu salut…

-Permiteți-mi să vă contrasalut! o sau și eu jovial pe rever.

-Vă sun să văd cum stați cu golfu’…

Habar n-aveam cine-i Gicu, mă gândeam să-l fac de mândra minune că mă sună la ora asta. Apoi m-am gândit, scurt, că obosesc, că poate omul vrea să jucăm golf. Poate e un cioban, devenit miliardar peste noapte care e pasionat de golf și pentru că știe cât sunt de jovial și comunicativ s-a gândit să mă invite la o partidă. Nu știu să joc golf, dar nu cred că ar fi asta o problemă. Nu știam nici să merg, dar am învățat. Nu?

-Golfu ăla 3… Ăla verde…

OK. mi s-au risipit toate speranțele. Deși, să fiu sincer mă și gândeam de unde o să-mi iau niște pantaloni din ăia în carouri. Sau era fustă? Nfine.

Deci nu golf – jocul ci golf – mașina. Mi-am dat seama că omul greșise numărul. Și chiar voiam să-i explic. Dar dintr-o dată Loki apare în dreapta, pe umărul meu și mă forțează să zic:

-Ah… Golful. Nu cred că se poate face…

-Vai de mine da ce are?! se sperie Gicu cu o voce de parcă ar fi intrat turci-n țară…

Ce să-i zic la om? Loki plecase. Eram singur. Mă mustra conștiința că l-am supărat. Și cum ședeam eu așa, văd o crăpătură mică în colțul peretelui. Și zic:

-E crăpat blocu’!

Gicu șede un pic, apoi scoate din organism un râs din ăla nervos, fix ca ăla pe care îl emiți când  îți zice doctorul că nu ai cancer la prostată:

-Apoi blocu îi crepat demult. M-am speriat că-i dusă pompa de injecție!

Nu mai eram supărat pe el. Cred că din cauza râsului. Așa că am simțit, cumva, din adâncul inimii, nevoia să-l liniștesc:

– Stai liniștit! Pompa-i ca nouă!

-No bun, zice al meu. Vin mâine după mașină.

-Hai, zic.

-Doamne ajută! zice el

ce să fac? zic și eu:

-Doamne Ajută!

și închide.

Bun. De ce am scris toată chestia asta aici: să-l sun să-i zic că a greșit numărul? Sau nu?

poza e de aici

 

 

 

 

8 comentarii la „Cum stați cu golfu?”

  1. Lasa-l amu’ pana maine.Cine stie..poate omu si-o luat un golf din Jermania care a fost a unei dudui in varsta si mergea numai duminica pana la farmaciea sau cimitir sau… Maine cand se trezeste in Romania…..e alta poveste.Noapte buna Serif
    .

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw