Tata de albine!

Bineînțeles că nu există. Tată de albine. Albinele nu au tată. Au doar mamă. Adică sunt un pic orfane, pentru că un tată tot apare la 2-3 ani. Mama lor (să nu citiți asta pe un ton apăsat…) adică matca, face toată treba. În rest organizarea perfectă face ca lucrurile în stup să meargă strună. Expresia asta cu tată de albine cred eu că vrea să sublinieze ideea că…

Bun. Acum că ne-am lămurit, să vă povestesc despre ce e vorba în propoziție. Despre cățeaua noastră. Ghiță!

Când eram mai tineri cu vreo 2 ani, era să călcăm cu mașina un cățel mic și drăguț. Pentru că nu avem ABS la mașina nominalizată mai devreme oprirea s-a făcut cu un scrâșnet teribil de  cauciucuri. Acest scrâșnet l-a făcut pe cățelul care se angajase în traversarea neregulamentară să fugă speriat și să sară în ce spera el că poate să îl protejeze. Adică o tufă de scaieți. Unde a rămas răstignit ca și IIsus Hristos pe cruce. Creștini miloși ce suntem, nu ne-a lăsat inima să abandonăm animalu’  în ghiarele tufei de scaieți. Așa că l-am luat și l-am dus la hala la noi. Am scos toți scaieții din blana cârlionțată și i-am dat de mâncare. Cum toți cățeii sunt drăguți când sunt mici, ne-am hotărât să-l păstrăm. Dar cu o singură condiție. Să nu fie cățea. Verificat de 3 specialiști, prin întoarcere cu labele în sus și examinarea organelor care au legătură cu asta. Verdict. Mascul. De unde și numele. Ghiță.

Deci Câinele noustru, mascul Ghiță anul trecut a fătat. Ați înțeles cât de specialiști erau cei trei examinatori…

Acum, Ghiță din nou are probleme. Adică e în călduri. Și cum e normal la specia despre care vorbim, hoarde de câini se perindă prin jurul halei noastre. Dar pentru că Ghiță s-a integrat forte bine în colectiv eu mă simt dator să o protejez, Așa că de fiecare dată când văd vreun câine mai jerpelit prin zonă, îl gonesc pentru că, nu-i așa, ne dorim ceva mai bun pentru cățeaua noastră. Ghiță! Chiar am avut astăzi o discuție. De la om la cățea.

– Tu cum poți să stai la toți urâții și nespălații. Ar trebui să fii un pic mai selectivă…

Ghiță m-a ascultat supusă și a plecat spășită în spatele halei. Am urmărit-o pentru că era responsabilitatea mea, din moment ce eu îi dau de mâncare și stă sub acoperișul meu. Și pentru că vroiam să fiu convins că a înțeles!

Ei… În spatele halei o aștepta un dulău drăguț. Am fost un pic supărat pentru că nu a venit el la Ghiță și a trebuit săraca fată (cățea) să se deplaseze. Dar am văzut că o trata cu respect și i-am lăsat singuri. Micuții de ei…

Așa că dacă o să vă trebuiască vreun cățel drăguț peste aproximativ 9 săptămâni, nu ezitați…

Eu vă las că m-am emoționat. Mânca-o-ar mama…

.

.

L.E.  Mâine e și SF. Gheorghe…