Suviță și șmecheria. Și Dragnea.

Venisem de 2 luni în Baia Mare. Nu știam pe nimeni. Mergeam la școală. Veneam acasă. Învățam ca un dement. Și munceam noaptea ca să-mi fac bicicleta. O mizerie de Pegas pe care tata o cumpărase, folosită, de la un vecin. Cu 700 de lei. Și pe care o împărțisem cu sor-mea. Ca să evite certurile, tata, în unul din rarele momente de luciditate, ne-a pus într-o șapcă două bilete și ne-a pus să alegem. Soră-mea a tras biletul cu impar. Eu cu par. Adică io aveam bicla în zilele pare. Știu că vi se pare corect. Dar nu era. Pentru că în lunile care aveau 31 de zile, ea umbla cu bicicleta în ziua de 31 și în 1. Adică 2 zile. Și dacă era an bisect tot așa. 29 și 1. Ghinion… :))  În fine. Era un hârb. Dar nu aveam alta, și-mi plăcea să șurubăresc la ea. Plus că nu aveam bani de autobuz…

Nu aveam nici un prieten. Singura modalitate să cunosc și eu pe cineva era să ies la un fotbal în cartier. Jucasem 4 ani la juniori la Bradul Vișeu. Adică mă descurcam. Cel mai greu a fost să prind loc într-o echipă. Am mers vreo 4-5 duminici până când, într-o zi lipsea un om. Am intrat, am dat vreo 3 goluri si aia a fost. Am rămas. Adică, din ziua aia mă fluierau când mergeau, duminica, la teren. Aveam un fluierat numai al nostru. Secret. Numa noi îl știam…

Majoritarea băieților erau ok. Deși stăteam pe strada gării. A doua, cea mai rău famată. După Hotvon, unde atunci stăteau numai țigani. Și unde noaptea nu prea aveai ce căuta. Sper să nu sari de cur în sus. Nu scriu asta cu nici un pic de răutate. În cartierul ăla nici poliția nu intra noaptea. Pur și simplu nu avea nimeni curajul să meargă acolo. Așa au fost vremurile și cineva care a prins perioada aia, în baia mare poate să-ți confirme.

Ca să-ți faci o idee despre băieții din cartier, când mergeam la școală, treceam pe lângă poliție. Care avea un panou din ăla, comunist, cu ”Așa nu!” Și unde erau prezentați cetățenii care făceau chestii ilegale. Adică se mai băteau, mai furau câte ceva, mai înșelau câte un cetățean… Mno. 4 din 10 băieții care apăreau pe panou, erau vecini de-ai mei…Practic, știam cine nu o să vină la fotbal duminică! :))

Shuviță (exact așa: shuviță că era sâsâit și nu putea pronunța corect șî-ul) era un băiat plinuț, tuns ”Depeche”, avea o șuviță blondă și un tupeu nemărginit. Bătea încontinuu din gură, se certa, urla, înjura, sărea la bătaie. Genul de șmecher prost. Trebuie să fi întâlnit și tu unul. E plină țara…

Într-o duminică am jucat împotriva lui. Era la fel și pe teren. O ”pomană”, adică stătea doar la poarta adversă ca să dea gol, cerea mingea încontinuu, inventa faulturi aiurea, împingea, trăgea, înjura. Lua mingea în brațe și nu se lăsa până nu făceam cum zice el. Nu dezvolt, dar i-am bătut rău. Da rău de tot. Rușinos :)) la fotbal. adică… Sper că nu te-ai gândit la altceva…

Nu am aflat de ce, dar din ziua aia, cumva, în modul lui ciudat, am devenit prieteni. După meci, la berea pe care o serveam la o crâșmă din spatele blocului, a venit la mine, mi-a întins o mână caldă, moale și transpirată și mi-a spus:

-Dacă ai probleme în Baia Mare, zi că eshti prieten cu Shuviță de la gară. Tosi băieshii mă shtie!

Am întrebat odată de el, din plictiseală, într-o discotecă. Era să luăm bătaie, nevinovați.

Adică, era, așa cum ți-am mai spus un șmecher prost.

În afară de asta, am aflat că are și un retard ușor. Într-o duminică, când s-a luat, ca de obicei, la sfadă, cu un băiat. Care nu-l știa. Sau nu avea chef să-i suporte figurile.  Așa că s-au înjurat vreo 10 minute. Până când băiatul respectiv i-a zis să i-o sugă. Adică fix așa:

-Să mi-o sugi.

Suviță al meu s-a s-a grăbit să răspundă! Că așa fac șmecherii. Răspund repede!

-Nu, eu să ți-o shug!

Ăla, văzând că șmecherul nostru nu e cel mai iscusit la vorbe, i-a servit-o ca în Tom și Jerry:

-Boule! Tu să mi-o sugi!

Shuviță, prost, și prea dornic să o demonstreze, o ținea pe a lui!

-Nu! Eu să ți-o shug!

A durat o vreme dialogul ăsta. Fară alte cuvinte. Shuviță insista că el i-o suge! Acum știu că în capul lui suna altfel.

.

Bun. Și ai citit până acum și te întrebi care e legătura cu numele lui Dragnea din titlu… Îți explic.

Hai să ne uităm puțin în urmă:

Dragnea vrea să treacă o lege pe șestsache. Johaniss află și îl oprește. Apoi cere referendum.

Dragnea, grăbit să dea o replică dură zice:

-A cerut Johaniss referendum! Și eu o să cer. Nu unu. Două. Unul pentru familia tradițională. Și unul ca să ridicăm imunitatea parlamentarilor!

Ai înțeles? El face două referendumuri. Unu așa, ca să enerveze intelectualii și unul ca să-și ridice lui imunitatea. Adică sa fie mai ușor de arestat. Sau de judecat. Care vine prima…

un fel de:

-Johaniss! Ai zis să ți-o sug? Nu! Mie nu-mi spui tu ce să fac! NU! Eu ți-o sug!

 

poza e de aici :))

 

 

5 comentarii la „Suviță și șmecheria. Și Dragnea.”

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.