Cronică de film de la țară. Cronica, nu filmul! 1

minte-ma-frumos-in-centrul-vechiDeclarație pe propria răspundere:

Pentru că sunt un țăran născut și crescut la țară, cronica care urmează e, irefutabil, țărănească/de la țară.

Să purcedem, zic…

Ieri am fost la film. Da, a fost luni. Știu că e neobișnuit. Dar era un film pe care doream să-l văd și mai mult decât atât, se promitea o întâlnire cu actorii din film. Și eram curios cum se face asta la case mari. Când zic mari, mă refer aici la filmele care au reușit să intre pe rețelele de cinema din Mall-uri. Plus că unul din actori e băimărean. Mno.

Deci motive…

Filmul e ”Minte-mă frumos în centrul Vechi!

Sala a fost relativ plină, spun relativ pentru că pe site-ul Cinema City nu mai arau locuri. Locurile goale au fost,  mai mult ca sigur ale ”personalităților locale”care au cerut și primit primit invitații dar ”n-au avut timp”  să sprijine efortul cultural.

Spectacolul  a început cu mulțumiri adresate primăriei și primarului. N-am înțeles de ce. Nici nu ne-e explicat nimeni. Practic a venit o doamnă cu un microfon și a rostit niște mulțumiri. Mai lipsea un tatăl nostru…

Comedia a fost sublimă, atât că eu, țăran fiind, n-am zâmbit nici măcar o dată. Sala a râbufnit în scurte hlinzeli la unele replici actoricești, clasice, de mare angajament. Gen ”bă pulă, pizda mă-tii, te arde la coițe etc”. Lucru care e normal la un cinematograf de la țară.

pe scurt, fără spoilere, e vorba de un băiat care juca toți banii lui și ai prietenilor, la păcănele. Și luase bani de la niște cămătari. Care i-au luat motocicleta. Ca să facă filmul mai interesant își vinde gagica (adică promite că o lasă liberă) cu 6000 de euro  unui ardelean prostuț, cu fizic și înălțime de minion, care o ardea artist și el prin film. Colac peste pupăză, gagica proaspăt tranzacționată era nițel gravidă…

Mai apar un regizor pseudo-gay, o tipă care se arde cu tot castingul, niște băieți penibilo-homosexuali care se comportă ca și cum rușii ar fi făcut experimente pe ei, în copilărie, un hacker inimos, căsătorit, cu nevastă și copil  și o cămătăreasă, sau o rachetă. Sau cum căcat se numește o tipă firavă, moldoveancă, care o arde cu bișnițarii și care bate bărbați pe stradă, Viorel Lis și păcănelele lui. Ah, era să uit. Cămătari.

Sunt niște momente care te pun pe gânduri. Sau te lasă cu gura deschisă. Depinde cum vezi lucrurile…  Eu de exemplu am rămas puțin intrigat când, după o urmărire de 5 minute, un cămătar echipat regulamentar la trening mulat, scoate din buzunar o dinamită cât o franzelă și aruncă o ușă în aer. Sau când fără nici un avertisment, apare un polițist spart tot (bătut adică), care arestează toți cămătarii și pe o babă, blogheriță de film, care se pregătea  să-l facă de căcat pe regizorul gay. Apogeul e atins când  racheta sau cămătăreasa (sau cum căcat s-o numi)  toarnă o cafea în capul prietenului ei. În timp ce stăteau într-un BMW X6. Mno. La noi la țară era moartă. O omora ăla pe loc că i-a pătat tapițeria de piele… Da, mno, poate la capitală sunt mai rafinați cămătarii…

Ce m-a ținut până la sfârșit în sală a fost prostia personajului principal feminin. Eram curios câte mai poate să îndure femeia aia și vă mărturisesc că pentru câteva momente (scurte și intense) m-am gândit că dacă era un film mai vechi, sigur ar fi luat și bătaie. Cu o lopată, sau cu un calorifer… Atât de chinuită era…

Apar și niște țâțe, o femeie care face duș și o scenă de sex fierbinte pe o masă îngustă. În chiloți.

Da până una alta, e cu happy end, toate chestiile se rezolvă în ultimele 2 minute de film.

Cei doi actori principali au fost în sală. Foarte fani, amândoi, cu un plus pentru tipă. Plus, normal, că nu-s gay… Și pare o tipă foarte finuță. N-am interacționat…

Primarul a dat tradiționalele buchete de flori, a vorbit ceva (din care spre rușinea mea) nu am reținut nimic, apoi actorii au răspuns publicului. Accidental în public era o doamnă care fusese profesoara actorului principal. În viața reală, zic… Și l-a întrebat ceva chestie grea… Gen: ce mesaj transmite, generației tinere, acest film… Așa-i la țară…

Omul a răspuns politicos, a legat niște truisme, femeia a fost mulțumită, am plecat acasă.

Și zic:

filmul ăsta ar avea vreo 16 grade… dacă ar fi o băutură spirtoasă pe o scară de la apă sfințită(zero)  la horinkă (55)…

un garone, așea, lejer …

6 comentarii la „Cronică de film de la țară. Cronica, nu filmul! 1”

  1. Buna scala asta de valori a ta ! Cronica fu de „absint” in schimb . Si ma bucur ca noi,generatia asta de patruj-si-ceva,ne tinem uniti ca-n scoala cand nu te duceai la film pana nu aveai opinia unui critic : „nu te duce frate,ca o sa plangi dupa bani!”

  2. Din cate spui tu acilea, tinand cont si de faptul ca esti critic de film de pe vremea VHS-ului (tot de la tine am aflat si asta), filmul e de apa plata cu lamaie, da’ ai fost tu finut ca-l cunosteai pe gheststar… 🙂

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.