19 milioane de actori. prosti.

Fata lu’ tata

Noră pentru mama

Ochi din umbra

Să te prezint părinților

Trădați în dragoste

iubire interzisă

și alte emisiuni de genu’ ăsta… Cum poate un om normal la cap să creadă că poveștile alea sunt adevărate? Cum poate un om, adică o ființă care te aștepți să aibă discernământ și  un dram de inteligență să aștepte în fața televizorului o asemenea emisiune?

Pe lângă faptul că fiecare reprezentație  ridică ștacheta penibilului din ce în ce mai sus, poți observa că „personajele” prestează patetic și fară tragere de inimă o partitură pe care nu au repetat-o prea mult.

Aia are un copil de 12 ani și a făcut pușcărie, dar s-a recăsătorit și soțul ei nu știe nimic, alta are un amant și își droghează soțul ca șă și-o pună cu ăla în sufragerie, fata lor prestează în discotecă pe un cub și se droghează, el se crede mare vedetă și le cere părinților iubitei lui să investească în cariera lui de actor și cântăreț. Cum mama dracului să crezi așa ceva? Ce șanse astronomice sunt să prinzi câte un caz din ăsta în fiecare săptămână? Și unul mai „interesant ” decât altul…

Ce mă nelămurește pe mine e unde dracu’ îi găsesc pe nebunii ăștia care sunt dispuși să-și distrugă reputația și viața socială pentru 30 de minute de faimă?

Cum se mai duce ăla la lucru a doua zi după emisiune când el se dădea de ceasul morții că nevastă-sa se culcă cu ginerele lui? Sau aia care făcea video chat cum poate să mai iasă prin oraș? Dar deșteptul care era filmat în timp ce se hârjonea în chiloți cu alt bărbat? Câți bani merită siniciderea asta socială? Câți?

Și mai ales nu e posibil ca la un moment dat să se termine actorii? Că doar nu suntem decât 19 milioane… De actori. Proși…. așa cum ziceam…