Hai repede un test. Care e cea mai importantă invenție?
Unu că roata, altu că telefonu, ba nu! Că internetul. Ba că motorul diesel. Nu fraiere, vaccinul! Mai vine unu: Viagra!
Vorbiți prosti dragi prieteni!
Cea mai importantă invenție din toate timpurile este hârtia! Da! Hârtia aia pa care scrii. Da! Pe care scrii un contract. Sau o cerere, sau de ce nu, o plângere.
Indiferent cât de megatehnologizați suntem o cerere old school din aia bine făcută e miezul din dodoașcă. Vă dau un mic exemplu. Aveam probleme cu un telefon. Nu din cauza mea. Din cauza telefonului. Care era în garanție. Și pe care l-am luat de la o firmă din aia de telefonie mobilă. Nu vă spun care. Da începe cu Voda și se termină cu … Și e sigla cu roșu…
Și după ce am dat eu vreo 434 de telefoane cum am văzut că nu rezolv nimic ce să fac. M-am deplasat în totala mea splendoare matinală (că era la prima oră – să-i prind pe oameni înainte de cafea)
Intru. Mă așez. Domnițele mă servesc cu foaia de hârtie. Eu scriu, ei îmi dau un număr de înregistrare. O ștampilă mică. Facem o copie și o ștergem. Adică plecăm. Că eram mai mulți… Că și pentru mine (noi… 🙂 ) e greu dimineața.
Trece o lună. Vine o facturiță. Pe care nu o plătim. Mai trece o lună, mai vine o facturiță… Nu plătim…
Ei și vine și ziua magică. Sună doamna care se ocupă de clienții nesimțiți care nu plătesc. Că vă dăm în judecată. Că vă facem și vă dregem. O las să se desfășoare, ba mai mult îi și dau apă la moară:
Vai de mine, dar eu nu am știut că mă puteți da în judecată. Vă rog să mă scuzați, îmi pare rău…
O las să se desfășoare și în momentul în care conlocutoarea mea devenise zeul recuperărilor și al aducerii răuplatnicilor pe calea cea dreaptă pun și eu o mică întrebare:
– Vă rog să nu vă supărați, dar am depus o cerere acum două luni la dumneavoastră. Are numărul xxx și e din data de xxx. Puteți să vă uitați? Vă rog… Sper că nu foarte greu…
Da cererea exista , era înregistrată și nu fusese soluționată. Pentru că în cererea respecttivă explicasem că telefonul fix pentru care primeam factura se defectase și nu putea fi folosit.
Am primit cu mare plăcere scuzele. Cu mai mare plăcere factura retur. Și mâine se rezolvă și cu telefonul.
Toate pentru o foiță mică de hârtie. De 80 de grame metru pătrat. Și scrisă cu un pix din ăla ieftin. Flaro…
No! ziceți voi. Nu-i asta cea mai mare invenție?