Nu-l cheamă Alex, îl cheamă altfel, nu-ți zic cum, că nu pot. O să înțelegi tu de ce.
Alex lucrează la corporație. Multinațională. Adică e un corporatist multinaționalist. Cred că așa se zice. Nu?
Are apartament nou în bloc nou, laptop nou, mașină nouă, ceas nou și gagica veche.
Asta nu-s sigur, da așa am auzit.
Bun.
Ca și orice alt corporatist de pe planetă, Alex are o problemă: simte el așa că viața se scurge pe lângă el și că ar trebui să facă ceva deosebit. Hipsteresc. Nebunesc! Ieșit din comun!
Sper că ai înțeles, că mi se termină expresiile aici…
Așa. Chestiile la level normal erau luate. Adică montain bike, fugit la maratoane, alpinism, parașutism, pescuit sportiv și fabricat de bere de casă. Nu mai era loc…
Așa că Alex al meu a hotărât să cosească iarbă.
Da, ai citit bine, vorbim de cosit iarbă. Și-a luat o drujbă din aia cu benzină, motocoasă parcă-i zice și mergea pe la oameni în fiecare sâmbătă și le cosea, gratis, iarba de prin curți.
Fain, Nu?
Inedit? Bugăt!
Așa l-am cunoscut eu pe Alex. Cosea într-o dimineață, sub geamul meu.
Într-o sâmbătă dimineață la ora 6. Ora fucking 6!!!! Mi-au trebuit 23 de minute ca să înțeleg ce se întâmplă și de unde venea zgomotul ăla infernal… Am ieșit pe geam, și am povestit nițel.
Ca să înțelegi omul m-a auzit perfect deși îi pârțâia motorul ăla în ureche. Da. Ala a fost nivelul. Cam ca un Boeing în decolare, pe care stă un copil care plânge în 30 de megafoane. Știi ideea, nu? Apoi, m-am echipat de scandal și am zis să ne cunoaștem mai bine… Până am coborât eu, el își inghesuise utilajul în mașina din dotare și plecase lăsând în urmă-i un nor de praf și clorofilă proaspăt extrasă….
Povestea am aflat-o de la paznicul de la sala de sport a turnului. Paznic pe care îl cunoscusem cu 2 săptămâni în urmă, tot într-o sâmbătă, pe la ora 3 dimineața. Ieșise să își facă rondul și de plictiseală se gândise că n-ar fi rău să exerseze un cântec popular la taragot. Sub geamul meu…
Am ieșit pe geam și am povestit nițel…
Imi datorezi o pareche de budigăi ca ma cacai pe mine de ras.
Eu, initial, citii ,,Altex”…
Poate revine sa ai si partea a doua pt blog :), si poti sa afli mai mult despre sufletului zbuciumat.
Subscriu cu drag activita’ții respective și eu prestez cu mare încântare cositul, si dețin două Stihl-uri pe care sunt in stare să le fac să urle o zi întreaga. N-ai idee până nu încerci, dupa 15 minute ești zen, nu mai auzi zumzăit, iar liniștea și pacea ce-ți inundă gândurile sunt fenomenale. Pot face asta o zi întreaga, cu 100 de grame de cartofi si idem greutatea de gratar. Atunci îmi vin cele mai faine idei, ca-s deconectat de la lume.
Da’ cu o coasa motorless ai incercat? E si mai zen! Si eco. Si bio. Si e pe mute.
da ma omule bun! da la 6 dimineata?
te-ai gandit cumva ca de la 8 merge omul la servici și căuta și el un loc de destrăbălare cu iarbă verde, necosită? Că la ce harnici îs oamenii în Baia Mare nu găsești necosit nicări, să te poți exersa.
sambata?
La cosit se iese la 5 dimineatza cand inca e roua sa alunece mai bine. Se coseste pana la vreo 9-10 cand se usca roua si inca e racoare…. pa camp/deal departe de casele oamenilor.
de venea la 5 saream geamul… nu mai stateam la povesti…
Cum de trag sub geamul tau toti oamenii astia 😀 te simt om bun 🙂
asta-i șpilu … d-l Oană e de treaba și vin oamenii la el cu inima deschisa , numai el se arata cărpănos si aruncă cu apa de la geam. Si domnu’, cu aia manuală e pentru caștigat bani cu transpirație, asta cu benzilă e mai feng shui, merge mai repede și nu trebuie să te pricepi. Dai ca mutu’, merge ca untu’.
Poate îi sugerezi să fie și mai hipster și să vina să “taie” iarba cu calul pascând și după să se laude la clanul hipsterilor că făcea asta înainte sa fie cool.