N-am fost la film. La filmul pe care îl aștept de anul trecut. Sau de acum 2 ani.
Și la care mi-am luat bilet de 2 săptămâni. Cam la fel ca și la cel de acum 2 ani.
La care, la fel, nu am fost.
Dar aia e altă poveste. Ți-o zic, dacă ai timp.
Știi? Mă gândesc acum că trebuie să ai mult timp liber, dacă chiar mă citești…
nfine… :))
Acum 2 ani, mi-am luat bilet la avanpremieră. Care era noaptea la 12. Fix.
Și pe bilete scria 18.12.2015 ora 00.00. 18 Decembrie. Fix la miezul nopții.
Well, în data de 17, seara, io ședeam cu mare talent (că-s chiar talentat la asta, jur!) pe canapeaua matrimonială care ne îmbogățește viața. Și povesteam cu nevastă-mea că abia aștept ziua următoare să văd filmul vieții. Sau al războiului, dacă sunteți obsedați de precizie. Bine făceam asta cu vocea lui Darth Vader. Cu un borcan. Că așa vorbisem toată ziua. #fandemic . Și nevastă-mea, care răsfoia facebook-ul, foarte interesată de performanțele mele autoricești, zice:
-toți prietenii noștri sunt la film!
Io, sigur pe mine contrazic:
-imposibil! mâine e premiera. Uite. scrie pe bilet. în 18. la ora 00.00! Scot biletul din cutia muzicală, parfumată, acoperită cu safire și cristale Swarowsky în care țin chestiile StarWars. Subliniez cu degețelul meu grăsuț (că eram nițel obez. nici acum nu-s balerin, dar am pierdut 25% din masă de atunci). Uite! Optșpe a doișpea!
Femeia, calmă, se uită la bilet și decretă:
-Da. Dar astăzi e 18 și e ora zero și patruzecișioptdeminute. Deci filmul e în data de 18. Dimineață. Acum!
Mi-am pierdut graiul pentru 34 de minute. Ceea ce, în istoria recentă, este un eveniment unic.
Da. așa am pățit. Acum 2 ani.
Și ieri.
Că ieri m-am dus la film. Împreună cu nevasta. Am mai și stat vreo 30 de minute prin mall, că mno. Venisem ”un pic” mai repede.
De ce nu ne-am dus la film?
Simplu!
Biletele erau pentru data de 14. Și ieri a fost 13 toată ziua. M-am dus cu o zi mai devreme…
well…
Nu mă las! Astăzi mă duc din nou!
P.S. Mulțumesc tuturor celor care mi-au trimis mesaje să nu uit de film. Sunteți foarte de treabă.
PS la PS io uitam chestii și înainte. nu e ceva nou. pentru mine, zic. Dar, am înțeles că toți oamenii care au creier pățesc asta…
Nepoate, cum il chema pe neamtu’ ala de imi tot ascunde biletele la film?
alzheimer…
Mah..crede-ma se poate mai rau. De exemplu sotia din dotare a mers la medicul pediatru pentru un control de rutina (prevazut in asigurarea meadicala din tara unde locuim) cu copilul gresit. Celalalt din cei doi pe care ii avem. Deci mna, judeca tu ce-i mai grav.
no! asta e mult mai tare.
@IULI, inteleg ca nu in Romania. Aici nu-si dadea nici doctorul seama ca semneaza pentru alt copil!
Serif, oare tu esti Luke?! ….in poza
io-s. nu voiam sa se afle, dar acum ca ai zis aici… ce sa fac. recunosc…