Fata cu cireșe

Mergeam ieri spre casă. Nu știi, (sper!!!) dar eu locuiesc pe o stradă plină de case. Verdeață, liniște.  Oameni cu bani mulți, mașini scumpe, deci absolut nici o chestie care să aibă legătură cu mine. Ah. Sunt și două săli de nunți. Dar asta nu e atât de important. Să rămânem la case + verdeață.

Lângă noi este o familie de pensionari agricultori. Adică sunt pensionari care fac agricultură. Să nu înțelegi că au fost agricultori care s-au pensionat. Că nu asta am vrut să zic. Totuși e posibil.  Că el are o alură de țăran din ăla țapăn…

Nfine.

Au o nepoțică. Are vreo 5-6 ani. Nițel grăsuță. Șede pe la ei, din când în când. Bănuiesc că se mai satură și părinții ei: ”hai să o ducem la mama, că e iarbă verde, aer curat… poate ne-o mai punem și noi în liniște. Sau poate dormim vreo 14 ore sâmbătă… ” gen…

Ieri nepoțica vindea cireșe.

Curios, că deja mă doare ficatul de la glumele cu cireșe de pe facebook, opresc să întreb cât costă.

15 lei kilu. Deci decent. Cireșe bune, dulci, proaspăt culese. Nu-s de la turci și nici nu au 5 intermediari la vânzare. O să iau, mă gândesc.

Când dau cu ochii de nepoțică, observ că era acoperită din cap în picioare cu sclipici. fac o paranteză: (

 

Sțiu că n-aveți nici o treabă cu fenomenul, dar acum 25 de ani, substanța în cauză era folosită de o anumită categorie de fete, pe care nu am să o numesc aici, că poate citesc și minori aceste minunate rânduri…

Și așa din senin mă izbesc niște amintiri din tinerețe când mergeam la Striptisul de la Haltă,  mi-am amintit de fetele din Republica Moldova, Gina și Tina, care una nu avea sâni deloc, ailaltă nu avea dinți în gură, de Mariana, fata unor doctori din Sighet care visa să ajungă stripteuză profesionistă în Las Vegas, deși ea avea nițel peste 90 de kile, de înconvoia bara aia de inox că ziceai că sprijinea o locomotivă, de Mariana, singura stripteuză care a evoluat în prima săptămână în chiloți flaușați și mai ales de Loredana, fata de 2 metri, care într-o noapte, la beție a bătut 2 clienți, pe Steli, patronul stabilimentului, pe soția acestuia și a rupt și ușa de la crâșmă. Zic rupt, că asta a făcut. A rupt ușa în două.

No. Acolo sclipiciu plutea efectiv în aer. Duhnea. Stătea straturi. Era omniprezent. Era peste tot…

well…

M-am trezit dintr-o dată gândindu-mă la niște stripteuse din tinerețe și jur că mă umfla râsul dar totodată mi se părea și incredibil de nepotrivită asocierea pe care creierul meu o făcuse doar pentru că văzusem sclipiciul ăla. Stăteam în fața unei fetițe de 5 ani. Total nepotrivit.

Mă mustrez mental, mă adun, îmi dreg vocea ca să nu cumva să sune nepotrivit și-i spun să-mi pună 2 kilograme. Și în timp ce fetița punea stângace cireșele în pungă zic:

– Ai sclipici pe față.

– CE?

– Glitter. Ai pe față!

– Da. Știu. Mă duc mai târziu la o zi de naștere și m-am aranjat puțin…

Well… pe vremea mea dacă aveai sclipici pe organism, ca bărbat (băiat, adolescent) nu prea aveai nici o scuză. Era clar că veneai de la striptiz. Ne schimbam de haine,  făceam duș, ne frecam cu peria și mizeria aia de sclipici rămânea acolo. Zile întregi. Săptămâni. Erai marcat. Ștanțat.

Acum, poți să dai vina pe fie-ta…

Si voiam să-ți spun că te invidiez. Ai o viață atât de ușoară…

 

 

 

3 comentarii la „Fata cu cireșe”

  1. „Sțiu că n-aveți nici o treabă cu fenomenul, dar acum 25 de ani, substanța în cauză era folosită de o anumită categorie de fete, pe care nu am să o numesc aici, că poate citesc și minori aceste minunate rânduri…”

    asa-i astia mai tineri nu au prins femei zugrav care dadeau cu var si-apoi stropeau si cu sclipici peste sa dea bine. pana mea daca mai tin minte cum se numea treaba aia de se stropea peste zugraveala.

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.