Povești cu spray 2 – emanciparea femeii

prima parte e aici…

Era 5 dimineața. Țin minte pentru că fix ce îmi zicea mama:

-Ce cretin bate, Doamne iartă-mă, în geamul tău la 5 dimineața?!

Mama, pentru că ea, care dormea la 3 camere mai încolo, auzise cretinul bătând în geam.

Eu nu-l auzisem, pentru că dormeam adânc. Nu-mi amintesc ce visam, dar dacă e să luăm în considerare vârsta, sigur era vorba de câteva femei dezbrăcate. Sau un Mercedes SL190. Care la mine provoacă cam aceeași reacție…

Mă ridic buimac, tre să recunosc că eram și nițel mahmur. Nu tare. Nițel.

Mă duc la geam, trag jaluzeaua și văd un cetățean, mic de statură urcat pe bordura de sub geamul meu și care privea, cu ambele palme făcute căuș în jurul ochilor pe geamul meu. Mno. Nu-i o priveliște pe care o întâlnești în fiecare zi.  M-am speriat io. Da ce s-o speriat mama, săraca!

Deschid geamul, nervos, decis să sar și să-l iau de gât pe cetățean. Mă opresc, când o rază de lună, strecurată prin frunzișul nucului majestuos care îmi răcorea nopțile de vară, îmi dezvăluie o față cunoscută, dar deformată, frankenstainish așea… Era Cristi! Prietenul meu de o viață.

Buun. Ești fecior, și prietenul tău cel mai bun vine dimineața și-ți bate-n geam, cu fața tumefiată. Care e primul gând care-ți trece prin cap? Trebuie să mă duc la baie! Da. recunosc. Ăsta a fost primul gând. Al doilea, a fost că cineva l-a bătut. Și ce faci când cel mai bun prieten al tău a fost bătut? Bine, după ce te duci la baie, că era o urgență… Clar îți iei ceva în picioare și te duci cu el, înapoi la bătaie. Ori o furi și tu, mai un ochi umflat, o buză spartă, un dinte rupt, chestie care creează o legătură indistructibilă între doi bărbați. (adică aproape indestructibilă, femeile știu o vrajă care o poate rupe. Dar asta e altă discuție). Sau în cel mai bun caz, te duci până acolo, nu mai găsești pe nimeni, bei o bere cu omul și te întorci acasă, Chestie care creează aceeași legătură indestructibilă între doi bărbați. Adică… aproape indestructibilă, exact ca și la cealaltă variantă.

Înșfac niște textile, încep să le pun pe organism, da cu grijă ca să nu-mi apăs vezica. Îl întreb pe om cine i-a umflat fizionomia. Ca să știu și eu ce iau cu mine. Adică, să nu mergem cu temele nefăcute. Cum ar veni.

Al meu, incredibil de calm, zice:

– Stai liniștit, că nu m-a bătut nimeni. Mi-a dat Maria cu spray paralizant în față. Și de aia-s umflat…

Mno. Nu mai trebuie să vă reamintesc că mă grăbeam să las un organ fără obiectul muncii, dar am fost nevoie să șed un pic, ca să dirijez tot sângele spre creier să putem procesa această informație. Buun. Fac un gest normal și o eliberez pe mama din funcție. Că nu-i făcea bine să asiste la o discuție în care cel mai bun prieten al meu ar fi descris cum a bătut-o pe prietena lui și aia i-a dat cu spray în mufă.

Pleacă mama. Încep:

-Cum Iisus din Nazaret, ți-a dat Maria cu spray în față?!

-Trebuia să o duc la Cluj. Să se înscrie la facultate. Și trebui să o iau din față de la toneta lui Purcelu. Am ajuns mai repede, m-am dat jos din mașină, mi-am aprins o țigară… Apoi m-am gândit să o sperii.  Să fac o glumă. Știi că e sperioasă… M-am ascuns în gang și când a venit i-am sărit în față. Și nebuna, scoate un spray din ăla paralizant și-mi dă cu jetul în față!

-Păi, zic, stând așa picior peste picior, că v-am mai zis că eram sub presiune, ai ceva alergie? Că ești umflat, prietene, mai ceva decât Rocky 3. (un film cu box, popular în perioadă…)

-Nu, că mi-a dat 3 jeturi, fix în față…

-3 jeturi, prietene… brutal…

-Da… aprobă al meu, brutal…clipind drăgălaș din pleoapele de mărimea unei portocale…

Buun. Cristi venise la mine ca să îl duc pe el și pe Maria lui la Cluj. Că el nu putea conduce. Și femeia trebuia să ajungă, musai în capitala Ardealului. Mno. Mă duceam și la bătaie, d-apoi în excursie… M-am îmbrăcat, am rezolvat problemele urgente de natură umană și cele de igienă personală și am plecat cu oamenii.

Am purces la drum cu geamurile deschise, pentru că prietenul meu, Cristi, acumulase în organism o doză mare de substanță lacrimogeno/paralizantă. Și începuse să mă ia și pe mine cu leșin. Dar la un moment dat, substanța iritantă a dispărut. Sau ne-am obișnuit noi cu ea… Am închis geamurile, am dat drumul la căldură și fir întins! Drum nene!

După o vreme tensiunile dintre cei doi îndrăgostiți s-au mai atenuat, aia că el e de vină că e nebun și a speriat-o, el că e o nebună și nu dai 3 jeturi de spray paralizant în fața unui om, chiar dacă ești sigură că vrea să te omoare, eh, discuții de îndrăgostiți… Am mai râs, am mai glumit, am mai deschis geamul… Rutină…

Și când eram noi aproape la Dej, Maria mea, îl strigă pe Cristi, duios, așea pe un ton drăgăstos:

-Cristi… Cristinelu? Cristinoiu?

Al meu se întoarce spre femeie. Că noi bărbații stăteam pe scaunele din față. Așa e în Ardeal… :)) Dar, se întoarce duios, cam ca și Fernando. Taurul Fernando… Încet, zâmbind. Cât poți zâmbi când față îți arată ca o friptură de vită în sânge… V-am zis că era tumefiat…

Și cum se întoarce al meu, nebuna scoate repede sprayul din poșetă și-i mai dă un jet sănătos la al meu, fix între ochi. Asta urlă ca un dement, incearcă să o apuce cu mâna,  să o omoare, bănuiesc, dar centura oprește acțiunea în fașă. Eu, care prinsesem și eu niște raze de spray, așa pe laterală, frânez violent și ies tușind ca o babă asmatică…

Nebuna se dă jos din mașină și fuge în spatele mașinii, clar ca să fie protejată de cetățeanul care parcă înnebunise și care de 30 de secunde se chinuia să-și desfacă centura. A reușit, după o vreme și a ieșit, mai mult târându-se, din mașină. Apoi s-a prăbușit lângă portieră…

Nebuna stătea în spatele mașinii, cu sprayul în mână și striga ca o dementă:

-UITE!!! Scrie că are 3 jeturi! Uite! Scrie ca are 3 jeturi!!! Cristi! Iarta-mă!! Te rog… Iubire… am vrut să fac o glumă… Am crezut ca-i gol! Uite Scrie că are 3 jeturi!!

La care al meu, printre horcăituri și două accese de vomă, așa cum stătea în patru labe, în iarba de pe marginea drumului zice:

-Cristoșii tăi de nebună, aveai 2 sprayuri în poșetă!!

A mea, candidă, se uită atent la sprayul micut, și emite, pe un ton copilăros:

-Ahaaaa… Ai dreptate. Celălalt  era țiclam…

 

 

 

 

10 comentarii la „Povești cu spray 2 – emanciparea femeii”

    1. nu serif. ti-am edidat comentariul. e prietenul meu, indiferent ce parere ai tu despre el. si vezi ca eu ma duceam si la bataie pentru prieteni :)))

Dă-i un răspuns lui IstvanAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.