Poate cel mai frumos moment al zilei, în copilaria mea, erau desenele animate. Zilnic avem 10 minute cu Mihaela. Un desen tâmpițel cu o fetiță care făcea totul perfect. Era o adevărată șoimiță a patriei (nu știu exact care este femininul de la șoim…) Țin minte că avea un creion și tot ce desena se transforma în realitate. Era destul de bulversant pentru mintea mea de copil, dar era foarte interesant. Duminica aveam 10 minute de Tom și Jerry. Care, pe vremea aceea nu erau considerați violenți și dăunători minții unui copil. Sau ciocănitoara Woody. De sărbători aveam Popeye Marinarul.
Mai sunt dar nu mi le aduc aminte acum. Și așa cum v-am obișnuit nici nu le caut. Pentru că dacă o fac, ideile din capul meu or să se risipească. Și e prea târziu ca să le mai pun la locul lor…
Iubeam desenele acelea. Le adoram.
Cea mai mare pedeapsă era să nu mă lase să văd desenele. Era, efectiv, cea mai mare pedeapsă posibilă pentru un copil din acele vremuri. Nu exista nimic mai înspăimântător.
Astăzi m-am uitat astăzi vreo 20 de minute pe un canal de desene. Pur și simplu nu-mi credeam ochilor. Dude! Ce-i cu mizeriile alea? Niște strâmbături care se bat, regurgitează fulgere și flatulează curcubee. Își scot ochii și își varsă intestinele… Ce-i mizeria asta? Pentru cine sunt desenele acestea? Ce poate să-și imagineze un copil care vede desenele acestea? E ceva ce nu înțeleg eu? Bine că filmele le interziceți, sexul la televizor e cenzurat dar desenele zici că vin din pântecele iadului… Ciudat…
Rezumând: cred că astăzi cea mai mare pedeapsă e să pui un copil să se uite la desene…
– Dacă nu ești cuminte, te trimit la desene!
– Nu mămică, nu mai fac, te rog… NUUUUUUUUUUUU!!!!!! Nu la deseeeneeeeee……
waaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa-leee?! 😀
eeeeevvvvvveeeee
Lolek si Bolek, preferatii mei!
Bullshit toate aberatiile de acum…eu, ca un nostalgic care se respecta, inainte de ultimul ex din sesiunea asta ma „destresam” cu si mai tampitul „thomas and his friends” …astea imi plceau cand eram eu mucos ( nu de mult, cam cu vreo 18 ani in urma….si a functionat…daca m-as fi uitat la desenele la moda acum, probabil omoram proful…plus vreo 3 colegi: )))
Hai sa-ti adancesc starea de depresie. Nimic nu mai e asa bun cum era pe vremea cand eram noi copii.
Vai, nu se poate, am ajuns la varsta la care sa zic „eee… pe vremea mea”. Na ca acum m-am deprimat si eu.
Desenele mele favorite erau Spongebob si Babar elefantul. Acum cand mai vad spongebob ma apuca nostalgia. Copilaria ii cea mai frumoasa perioada din viata!
:)) Adevar grait maestre. Imi aduc aminte de Alladin si Unchiul Duck(sau cv de genul). Mi-e si frica sa ma gandesc la ce o sa se uite fetita mea. Sper ca desenele din vremuri de mult apuse sa fie accesibile mult si bine pe youtube.
http://www.youtube.com/watch?v=SOMxja7SnzQ – Mihaela
http://www.youtube.com/watch?v=FKfpPgymJSc – Tom and Jerry
http://www.youtube.com/watch?v=bA4DaHqWcZI – Popeye the sailor man
Asta asa de dragul amintirilor.
Si mai mult ca sigur ca toti ati avut in cap si asta :
Pingback: Ce mi-a plăcut săptămâna trecută (5) | Martie din Post
Cum pentru cine ? Pentru minorele de 15 ani care si-o iau la gaura de la 6 barbati odata ! Pentru alea….
Super tareee. Asa gandim si noi. Nu sunteti singurul care vede uratenie in multe din desenele animate de acum