Mingea de 35 de lei

399527-mingea-de-35Ai mei terminaseră de tencuit casa. Casa e un diminutiv. Pentru că pe vremea aceea trebuia să ai casă mare. Și a noastră era foarte mare. Nu mă laud. Dimpotrivă. Locuiam 3 oameni în într-o casă care avea 8 camere… deh… fudulia…

revin. abia terminaseră de tencuit. Și sper că vă imaginați câti bani a costat distracția…

Well, eu nu eram la vârsta la care să percep foarte bine valoarea banilor și am găsit în peretele drept și alb un suport superb pentru o poartă de fotbal. Așa că am luat o pensulă și urcat pe un scaun am pictat o frumusețe de poartă de fotbal. Apoi am scos mingea de 35 de lei de la umbră (pentru că dacă o lăsai la soare își dubla volumul și îi apărea o umflătură intr-o parte… ) și am început să execut niște lovituri de la 6,34 m.

Era puțin noroi.

Imaginați-vă:

Tata era în casă, dormea… Eu dădeam cu mingea în peretele proaspăt tencuit și pe care îl vopsisem cu pensula. Mingea se umpluse de noroi și lăsa niște ștampile superbe… Eu strigam de-mi săreau rinichii la fiecare șut care nimerea spațiul desenat pe perete… Fugeam cu pumnii ridicați așa cum văzusem la marii fotbaliști… Apoi luam mingea și șutam din nou…. GOOOOOOLLLLLL!!!!!

Dintr-o dată tata, pe care reușisem să-l trezesc…  a ieșit în curte și fără să spună nici un cuvânt mi-a luat mingea, a pus-o pe tăietorul de lemne și a dat cu toporul în ea. Cu sete! Cred că vroia să mă învețe minte… sau ceva…

ei aici devine interesant…

Mingea a refuzat să se spargă. Pur și simplu mingea de 35 de lei a sfidat legile fizicii! A avut o sclipire! A fost momentul ei de glorie! Și-a bătut joc de topor! Ba mai mult după ce s-a turtit sub lovitura puternică, s-a încordat și a trimis cu viteză toporul înapoi… fix în capul lui taica-miu…

au urmat vreo 10 secunde de liniște, în care jur că am auzit 2 râme râzând…

Al meu, stătea cu toporul în mână,  cu un ditamai cucuiul în frunte privind nedumerit la mingea care parcă nu se mișcase de pe tăietor… O rază de soare trecea cumva, dumnezeiesc, prin bila de plastic… era absolut ireal…

Apoi am văzut cu încetinitorul cum ia mingea, o aruncă în aer și o lovește puternic cu piciorul. Atâta ură s-a adunat în lovitura aceea încât mingea a trecut peste casa noastră și peste blocul de peste drum… Mă uitam cum se făcea din ce în ce mai mică … nu-mi venea să cred! ce șut! superb!

O fracțiune de secundă mi-a trecut prin cap să scot un sunet admirativ… Dar cucuiul care creștea văzând cu ochii pe fruntea tatălui meu m-a făcut să mă  abțin…

Nu am mai vorbit niciodată despre acest moment, nici nu am recuperat niciodată mingea…

de ce vă povestesc asta: dormeam, și în curtea blocului niște copii dau cu mingea în peretele blocului apoi strigă ridicând pumnii în aer GOOOOOOLLLLL!!!

17 comentarii la „Mingea de 35 de lei”

  1. Foarte misto amintirea din copilarie. Daca mai gasesti o astfel de mingie as vrea sa printezi pe ea „gaben.ro” pe o parte, iar pe partea cealalta „va tuc”. Jur ca as fii primul care as cumpara 🙂

  2. Prietene te privesc de cate ori am timp din Ungaria si rad atat de romaneste ca se sperie vecinii!Beleaua e ca eu intamplator am dat de tine pentru ca nu ai reclama si e pacat!E pacat pt cei care nu stiu ca exista „Aventurile lui Gabi Creanga” din Viseu !Te tuc cu respect si cu mii de multumir!Gino

  3. Mingea de 35 este unul din pilonii copilariei din ultimii ani de comunism si primii de dupa. Intr-adevar, mingile „de 35” nu aveau moarte. Erau ba ovale, ba aveau galme, putea fi olosite pe pst de scaun pe marginea terenului. Si eu as cumpara o minge din asta daca s-ar mai face. cand ii sarea dopul de plastic care tinea aerul inauntru, mergea si un bat. In cazul meu, mingile de 35 se gaseau mai ales la „universal” la parter. Si inca o chestie, mihile de 35 mergeau perfect cu tenisii (cred ca de dragasani)

  4. Vara… Duminica la pranz… Musafiri la masa …. Cald … Geamuri deschise, (in curtea blocului zarva) apropo stau la parter. La masa se mananca, se bea, se si canta cate un pic. La un moment dat un zgomot neobisnuit a intrerupt petrecerea. O minge (nu de 35 de lei) a aterizat fix pe masa intre pahare, farfurii, sticle de vin etc. In acel moment in curtea bocului s-a facut liniste. In secundele cand incercam sa ne dezemeticim si sa intelegem ce s-a intamplat…. Trrrr. La usa un baietel din vecini „Nenea.. ne dati mingea???!!!” „Bine, dar o felie de tort nu vrei?” „Nuuuuuuuu”. A luat mingea si a fugit afara. Dupa care toata gasca de „fotalisti” s-au mutat la o alta scara. Unde nu erau geamuri deschise.

  5. Aceeasi minge dar rosie (defapt un roz murdar) o dau surioarei sa o pazeasca pana furam noi niste „cartoane” dintr-o baraca (bucati de cauciuc folosite la izolarea sinei de cale ferata) cu care sa ne jucam „tije” (jocul ala cu cercul in care pui fete de cutiide chibrituri si apoi le scoti prin aruncare cu cartonul). Idioata insa vine si ea la furat ca ii mai desteapta decat noaptea si cand vine paznicul si ne alearga cu o cheie franceza fugim toti inclusiv ea fara minge. Acum sunt de acord ca mingea asta nu era un ARTEX da’ tot i-am dat omorul penca alta minge nu mai pupam de la ai mei.

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.