În general, consider că reclamele la detergenți sunt penibiluțe. Iei buleandra murdară. Apă rece + detergentul ”X”. Batjocorești rufa cu chestiile care ți se par mai periculoase: roșii, fructe de pădure și noroi. Am uitat să menționez că iubeai bucata aia de cârpă îndeajuns de mult încât să asculți ce-ți zice soacra. Apoi bagi textila în apa cu detergent și MINUNE! Petele au dispărut… Fericire… Zâmbete false și penibile.
Drept urmare n-am cumpărat niciodată detergent. Mint… Am cumpărat la cererea expresă și precisă a nevestei. Adică brand, cantitate, culoare și mai ales specificații clare legate de preț: dacă e mai mult de 24 de lei, nu lua! Să nu înțelegeți că nu cumpăr din cauză că mi se pare degradant sau sub nivelul meu… Neah…
Singurul motiv pentru care nu cumpăr e acela că actorii din reclamele astea sunt foarte falși. Și diferiți de oamenii de pe stradă. Sau din supermarket. Fericirea din reclamele lor e prea diferită de fericirea din magazinul de la parterul blocului meu. Acolo nu râde nimeni. Nu prea au de ce… E o lume diferită la ”punctele de vânzare”… și nu vorbesc aici doar de raionul de detergenți…
De ce vă povestesc toate prostiile astea?
Pentru că pentru prima oară în viață m-aș duce să cumpăr o cutie de detergent. Din proprie inițiativă. Sunt în Austria într-o tabără de fotografie. Și aici toată lumea râde. E fericită. Chiar și cei din ”punctele de vânzare”…
Poza e a unei femei care a trecut pe lângă noi. Și pe care am rugat-o să ne lase să-i facem o poză. Și care a acceptat zâmbind. Nu pentru că i s-a părut hilară cererea noastră. Pentru că viața aici e plină de zâmbete. La ”punctele de vânzare” , pe stradă, pe pârtii… oriunde…
.
Sunt în a 4-a zi de tabără. am făcut câteva mii de poze. am să vi le arăt mai târziu… nu pe toate :)))
Tabăra de Fotografie pentru Bloggeri, un eveniment organizat de Foto Union, cu sprijinul Neola, Hotel Kehlbachwirt, Domeniile Vînju Mare, Hotel Continental Forum Oradea, Opel, Anagrama.
nu sunt penibilute …sunt penibile mai ales reclama aia la Bonux cu Magda Catone cand vine ea din concediu si are multee rufe de spalat se citeste fericirea in ochiii ei :))) noroc cu bonux . ‘
Ce nu crred ca era penibil .. mai sti reclama la dero ala cu o vulpe pe cutie parca sau ceva de genu..oricum nu se mai gaseste pe piata de ani buni de zile , era ceva foarte cunoscut . am un laspus acum si nici google nu ma ajuta o sa revin cu un reply
era rex si spala ca naiba, mai ales daca aveai masina semiautomata sau cum i-o zice, de trebuia sa le storci tu, la mana. Ce de basici si rani avea maicuta mea, imi plangea sufletul cand o vedeam
inca se gaseste, dar au scos vulpea de pe ambalaj
mie imi place cand scot femeile cate un detergent din poseta, asa pe nepusa masa, in mijlocul strazii, sau cate un balsam de rufe, foarte tare 🙂
Da cum sa nu, orice femeie are un cocolino sau un Savex in poseta :))
Pingback: Ce au scris 16 bloggeri in #komandament, tabara de fotografie din Austria? | refresh.ro
Da Gabi. Ai remarcat bine.
Acuma tu sa nu crezi ca rusii, ucrainienii, bielorusii sau polonezii ar fi mai zambitori. Est-europenii sunt in general crispati. Asa ii recunosti pe strada :))) N-ar zambi, sa-i tai cu lama.
Mie mi-a luat un an sa invat, ca aveam impresia ca numa cei saraci cu duhul ranjesc intruna.
Pingback: Cele mai bune fotografii din #komandament | Blog de fotografie
Ma bucur ca sunt si zone unde oamenii rad… in mod natural. Cred ca acolo e greu de facut umor. Profund articolul.
Pingback: TFB3 – raport de activitate în komandament | Foto Union