Pe lângă faptul că am o stare de confuzie permanentă (cauzată de măsurile anticriză pe care le-a aplicat guvernul) vreau să vă comunic oficial că începând de astăzi sunt bulversat total.
Știți toți că sunt pline orașele de cerșetori. Mulți dintre ei sunt foarte bătrâni. Sau cel puțin par. Dacă până acum aveau niște tehnici mai agresive de abordare a donatorilor voluntari, acum de sărbători se mulțumesc să își arate părul cât mai alb și să stea încremeniți cu pălăria întinsă. Nu spun nimic. Nici măcar când le dai doi – trei bănuți. Nici gând de vreo mulțumire, sau de vreo privire măcar… Nimic!
M-am gândit de ce se comportă așa. Foarte simplu. Din cauza televiziunilor! Da prieteni, televiziunile i-au marcat pe bieții oameni. Vă explic.
Săptămâna trecută am văzut vreo 4 filme cu bătrâni care aveau tot felul de probleme și care la sfârșit s-a dovedit că sunt Moși Crăciuni! De fapt nu aveau probleme, dar făceau să pară ca au ca să testeze cât de buni sunt oamenii. Deci numai săptămâna asta s-au arătat 4 Moși. Dar numai persoanelor atente la nevoile lor. Și ei stăteau așa liniștiți și venea lumea la ei să le dea bani și alimente. V-ați prins? Băieții au prins din zbor metoda și o aplică cu succes!
Ce m-a răvășit total a fost că în unul din filme Moș Crăciun era negru! Da prieteni, negru ca și tăciunele. Smoala! Noaptea!
NO! Până acuma era simplu. Venea Moșu pe stradă spre mine! Deveneam atent la detalii: era negru (din ăsta autohton…de al nostru, nu negru ca tăciunele. gri). No money. Adică nu îi dădeam bani, pentru că potrivit sistemului meu de referință de până acum Moș Crăciun trebuia să fie alb. Deci moșul care cerșea în fața mea nu avea nici un fel de legătură cu Moșul care aduce cadouri. Așa că îmi vedeam de traseu.
Dar ce mă fac acum? Că e plin orașul de potențiali Moși Crăciuni. Da plin ochi! Și toți îs negri! Ce mă fac? Dacă cumva trec pe lângă Moșul ăla adevărat?