Cronică de film de la țară. Cronica nu filmul… 8 – Frumoasa și bestia

Cronică de film de la țară. Cronica nu filmul… 8 – Frumoasa și bestia

Varianta audio.

Înainte să purcezi la savurarea minunatei descrieri, te previn că s-ar putea să găsești aici chestii pe care, poate,  nu voiai să le afli. Mai vreau să știi că ceea ce vei citi aici e doar o părere, părerea mea, de cetățean nespecializat. Dar, spre deosebire de alte păreri personale, a mea este de nestrămutat. Zic asta ca să nu te chinui să-mi explici cât de mult greșesc :).

Am fost la film. La Frumoasa și Bestia.

Mai bine n-aș fi fost!

Dacă ai mai mult de 5 ani (și bănuiesc că ai) nu te aștepta (recunosc, eu m-am așteptat…) la un film. Este mai mult o animație în care apar niște cetățeni care interacționează, cântând. Da prietene! 50% din replici sunt cântate. Așa că dacă nu-ți plac muzicalurile, nu te duce la film. Și asta nu e cel mai rău lucru…  Inginerii care au tradus cântecele respective suferă clar de  tulburări compulsiv-obsesive  și au decis, într-o ședință de șantier, bănuiesc, că versurile în română trebuie să aibă rimă. Și au. Ce nu au? Nu au noimă! Nu mai înțelegi nimic. Noroc că rimează…  Plus că am văzut niște regionalisme  care nu cred că au mai fost folosite în țărișoară de la revoluția din 1948.

 Scena sărutului gay nu există.  Există un cetățean care o arde cu gheisme, pe note,  vreo 2 ore. Dar nu. Sunt câteva momente când zici că gata-gata se întâmplă. Dar nu. Bănuiesc că, pentru liniștea coalițiilor din țărișoară, schimbul homosexual de fluide a fost eliminat. Pe șestache.

Reacțiile spectatorilor sunt împărțite: 1% din timp se  râde la câte o glumiță nevinovată. 90% din timp  se oftează: ”oh, căcat, iar încep ăștia să cânte!” Și pentru restul de 9% se aude:”acuma cred că-l sărută!”. Da, gay!

Personajele: 

  1. Ema Watson. Frumoasa. Care a fost aleasă pentru acest rol datorită faptului că era tocilară în Harry Potter. Și e tocilară și aici. Atât de tocilară încât o urăsc toți cetățenii din poveste.
  2. Dan Stevens. Bestia. un cetățean pe care eu nu mi-l amintesc din alte filme. Și pe care nu o să mi-l amintesc nici din acest film, pentru că apare vreo 2 minute la sfârșit. Într-o pereche de izmenuțe colorate.
  3. Luke Evans. Gaston. Adică personajul negativ. Îndrăgostit de Frumoasă. Luptător, vânător, prost, înfumurat, mincinos. Și iubit de toată lumea. Mai puțin de Frumoasă. Nu știm de ce. Poate pentru că era mai sărac așea… face un rol bunicel!
  4. Tatăl Frumoasei, Kevin Kline, care are un rol penibiluț, în care se străduie să ne convingă că e un bătrân ceasornicar, văduv, preocupat de educția fetei lui. Pare nițel senil pe tot parcursul filmului. Mai puțin când pare nebun. Și oamenii îl acuză că e nebun. Îl ajută și freza, stil Einstein proaspăt trezit din somn.
  5. Le Fou. Adică Josh Gad. Singurul care merită menționat. E prietenul lui Gaston. Și face un rol superb. Chiar dacă și el (fuck) cântă tot timpul. L-ați mai văzut în rolul lui Steve Wosniak  in filmul jObs (despre Steve Jobs) . Sau în Stagiarii. Pur și simplu Salvează Filmul!
  6. Sfeșnicul, ceștile de ceai, dulapul, ceasul, pianina, mătura (care acum are forma unei porumbițe) nu știu cine sunt. Au voci cunoscute, dar am chestii mai importante de făcut. Așa că nu m-am interesat. Dacă dorești.
  7. Regizorul… e fix ăla care a făcut Saga Amurg 1 și 2. Adică Bill Condon. Pe care bănuiesc că, copii (nu e cacofonie) îi spuneau în școală bill condom. Pe bună dreptate. Acum că știi ce filme a mai făcut, mai are rost să povestim…?

Povestea: Bestia e de fapt un prinț bogat și rău care taxa la sânge cetățenii dintr-un sat și cu banii astfel obținuți dădea petreceri somptuoase la palat. Într-o zi, o femeie bătrână și zdrențuroasă  l-a rugat să o găzduiască și i-a dat în dar un trandafir. El, arogant și clar neavizat în ce privește femeile zdrențuroase care te pun la încercare în basme a refuzat. Atunci, zdrențuroasa l-a blestemat să fie o bestie înaltă, puternică, cu voce pătrunzătoare și cu coarne. Nu înțeleg de ce nu l-a blestemat să fie un vierme de gălbează și să stea pe vecie în intestinul unei oi, dar, mno, mă gândesc că și vrăjitoarele astea au niște programe de reabilitare. Adică nu te omoară din prima. îți mai dau o șansă… Vraja se pare că era cu rază mare de acțiune, pentru că au fost afectați toți cetățenii care locuiau/munceau la castel. Și care au fost transformați în diverse obiecte. Și exact ca și în cazul virușilor din filmele cu zombi, unii cetățeni au scăpat neafectați. Dar că au uitat tot ce se întâmplase.

Frumoasa, pe care o cheamă Belle, pentru că se născuse în Franța, e tocilara satului. Lucru pentru care cetățenii o urăsc. Nu cred că o urau pentru că era franțuzoiacă, chestie care ar fi fost ușor de înțeles.  Pur și simplu se dădea deșteaptă. Atât de deșteaptă încât inventează o mașină de spălat. Ideea e refuzată, rapid de comunitate și instalația este dezafectată. Gaston vrea să o ia de soție  și își declară intenția printr-un cântecel. Ea refuză politicos pe note, apoi întărește ideea prin alt cântecel. Fetele de măritat din sat o pun de alt cântecel ca să-l consoleze pe vânătorul burlac. Prietenul lui, Le Fou bagă și el vreo 10 minute de cântec și voie bună, asta doar ca să sublinieze ideea că  Gaston e cel mai bun băiat din acest basm. Bun în mai multe sensuri. Unul dintre sensuri e de un gheism infiorător.

Tatăl fetei termină de lucrat la ceva, cântă ceva, apoi pleacă să vândă altceva, undeva, departe. Fata cântă și ea un pic, de despărțire și de noroc la drum de seară. Pleacă al meu și pe drum, un copac fulgerat îi blochează calea, o ia pe alt drum, vine iarna brusc, îl atacă lupii, este salvat de calul lui, ajunge la un castel, intră în castel, se încălzește la foc, mănâncă, se sperie de niște obiecte vorbitoare și fuge spre casă. Dar lucru dracului, înainte să plece, chiar așa speriat cum era, se oprește în curtea palatului să fure un trandafir, pentru fata lui. Curte în care era iarnă, așa cum v-am anunțat deja. Apare Bestia, îl prinde-n fapt, și îl pedepsește, închizându-l în turn. Calul scapă, ajunge la fată. Fata îl întreabă, așa cum sunt întrebați caii în toate filmele de genul ăsta; unde e tata? Calul nu răspunde că nu poate, deși se vede în ochii lui că ar vrea. Eh, nu-i nimic, mai există o șansă. Frumoasa se urcă-n spatele lui și îi zice, găbită: du-mă la tata! Și calul, nesperat, o duce! Știu că nu v-ați fi așteptat, dar pe drum mai bagă un cântecel. Fata, nu calul… Ca să nu adoarmă, bănuiesc… Nu erau casetofoane pe vremea aia…

Ajunge la castel nestingherită. În turn, își găsește tatăl, se ceartă cu Bestia, apoi îl scoate pe bătrân din celulă oferindu-se să rămână prizonieră pentru tot restul vieții. Tatăl pleacă. Fata rămâne. Practic am mai văzut povestea asta cu fata săracă care rămâne prizonieră în palatul bestiei. Un fel de sindromul Monica Columbeanu. Da, asta e cacofonie!

Urmează o serie de cântecele, doine și balade de dor și jale, interpretate de diverse obiecte decorative și de mobilier.

Fata dă să fugă cu același cal cu care venise, că la un moment dat ai impresia că animalul ăla era în rolul principal, dar e oprită de lupi. Bestia vine și face ordine în prădători, dar e rănit vital și o pune de un leșin micuț. Bella are de ales între două chestii nasoale: să fugă și să lase averea necheltuită sau să stea cu animalul și să rabde înconjurată de aur și haine scumpe. Alege varianta naturală, firească. Rămâne, tratează bestia care se însănătoșește rapid. Ea cântă un pic, bucuroasă că a rămas și că Bestia are o bibliotecă mare. Să nu vă gândiți la prostii, chiar are o bibliotecă mare! Povetea e întreruptă, din când în când de cântece interpretate, la întâmplare de diverse personaje/chestii.  Apoi, tot printr-un cântecel Frumoasa și Bestia se invită reciproc la un bal. O seară dansantă cum ar veni! Bestia e cuprinsă de emoții și de alte reacții afective greu de descifrat, dar se mobilizează exemplar și seara iese bine.

Când totul mergea perfect, Gaston incearcă să îl omoare pe tatăl fetei, dar nu îl omoară așa cum ar trebui, ci îl leagă de un copac ca să-l mănânce lupii. Greșeala clasică pe care o fac majoritatea personajelor negative. Eh, nu ne așteptam, dar bătranul este salvat, ajunge în sat unde Gaston ca să scape nevinovat îl acuză că e nebun și aduc o caleașcă cu 4 cai superbi ca să îi ducă la azil. Nu pot să nu remarc că azilul de nebuni avea fonduri serioase dacă își permiteau o caleașcă imensă cu 4 armăsari. Chiar eram curios să văd cum arăta o salvare. Sau caleașca pompierilor… Nu am avut ocazia, pentru ca apare Belle ca să-și salveze tatăl, Gaston o bagă și pe ea în caleașca azilului și din motive care mie îmi scapă convinge cetățenii să omoare Bestia și să distrugă castelul. Cetățenii acceptă, cred că de plictiseală. Nu înainte să bage un cântecel patriotic.

Ajung la palat, toată lumea se bate cu orice și cu oricine, Gaston îl împușcă pe animalul de companie al frumoasei apoi cade într-o râpă și presupunem că moare. Tăranii sunt înfrânți și fug unde văd cu ochii, exact ca în tabloul lui Băncilă, obiectele câștigătoare sărbătoresc, normal, printr-un cântec. Frumoasa își declară iubirea în fața Bestiei, apare și vrăjitoarea care desface vraja, castelul e învăluit în lumină, țăranii se regrupează și se întorc la castel, cu intenții pașnice de această dată, bestia devine un prinț mic și slab, îmbrăcat cu o pereche de izmene mulate pe organism. Toate obiectele devin pentru scurt timp neînsuflețite, apoi se reînsuflețesc și se transformă în oameni și fraternizează cu țăranii.

Dans, voie bună și normal niște cântece de final, Le fou dansează în draci cu un țăran vânjos și se privesc, nefiresc, ghey cumva. Spectatorii din sală, majoritatea aflați pe scări, dornici să scape de tortura celor 2 ore de muzică și subtitrări imbecile se opresc o secundă. Poate aceasta e celebra scenă a sărutului… Dar nu… Privirile lor, acum două secunde îngemănate se despart, mâinile prinse într-o strângere tandră dar masculină se descleștează, trist… Corpurile se îndepărtează… scena pierde rapid din bruma de magie pe care o așteptam. Eșec total.

Niște băieți întrabă, cu regret în glas: da nu se mai pupă gheii în filmul ăsta?

urmează genericul pe un cântecel zglobiu.

Note de subsol:

Filmul abundă de negri. Nu zic că e ceva rău, cunosc politica Disney în această privință. Întreb de ce nu sunt chinezi, indieni, țigani și poate un eschimos în distribuție. Așa ar fi normal.

Belle și lupii, Bella și lupii. Da. e același regizor. Și animalele sunt la fel de prost desenate și se mișcă de parcă ar fi înghițit o umbrelă. Desfăcută. Și pentru că e același regizor, femeia e la fel de expresivă în ambele filme. Și în Amurg și În Frumoasa și bestia, actrițele principale arată de parcă au o pareză totală la față.

Sărutul homosexual cred că a fost de fapt o șmecherie de marketing a companiei Disney. Adică la un film atât de prost trebuia să faci o mișcare deșteaptă ca să scoți cele 160 de miliooooanne investite. Sper să nu am dreptate, pentru că asta ne-ar duce pe o pantă periculoasă… Ce urmează? Scene de sex anal între piticii din  Albă ca Zăpada?

Concluzie. Pentru mine ca adult care am văzut desenele din ’91 filmul e o dezamăgire cruntă.

filmul ăsta ar avea, după umila mea părere,  vreo 4 grade… dacă ar fi o băutură spirtoasă pe o scară de la apă sfințită(zero)  la horinkă (55)… Adică mai slab decât o țuică din aia acră, grețoasă din Oltenia. Căh…

PS: nu am nimic nu oltenii. Doar cu ăia care fac o țuică foarte proastă, acră. Grețoasă..

 

poza e de aici

 

comentarii de pe facebook

comments

  • Unique Post

7 Comments

  1. Ha ha aha aha ahahaha geniala recenzia.Cred ca daca turnai un filmulet( ca pe vremuri) faceai audienta mai mare decat filmul povestit.Bine am inteles ca ai” turnat” totusi ceva lichide bericole pentru intretinere corespunzatoare gatlej ceea ce aprobam… cu tarie.

  2. Varianta audio e oribila nu o recomand, e citita de un robot electronic pe repede inainte, asa numa’ sa scape, ca in filmele proaste romanesti, fara intonatie, fara nimic pe lume. Pana si semnele de punctuatie sunt citite :)) (personaje slash chestii, cand se poate spune personaje sau chestii).
    Nu are absolut nici o legatura cu povestile de demult, spuse din masina, degajat, cu intonatie, cu umor, cu care Gaben s-a facut iubit de popor.
    Cititi textul avand in minte vocea si atitudinea lui de maramuresan din vremurile trecute.

    1. Author

      nici mie nu-mi place :))) si vorbitul asta la microfon e o chestie de antrenament. am intrat in cantonament :))

      1. Tinem pumnii sa dea rezultate. Cel putin ca cele de demult 😀

        1. Author

          e foarte greu sa citesti un text. mai ales ca eu nu am prea facut-o… in general vorbesc liber. zic ca e greu sa il citesti si sa fie interesant/funny. nu ca un robot. cum l-am citit io… :))

          1. Atunci propun ca varianta audio sa nu fie mot-a-mot dupa cea scrisa.
            Povesteste asa lejereanu despre film cum iti vine, in ce ordine iti vine cum faceai in povestile din masina. Eventual inregisteaza direct in masina daca acolo la volan esti mai relaxat si mai dezinvolt.
            Varianta audio se va completa cu varianta scrisa care poate fii mai ordonata, mai structurata si uite asa… arta frate!
            Eu sunt banatean dar n-as da vorba ta maramureseana pe nimic. Si nici coastele de porc de la Barbarosa din BM. :))
            Oricand am o zi mai “nashpa” recitesc prima ta cronica despre filmul cu Vin Diesel si vrajitoarele. Imi trec toate supararile :))

  3. Da in ultima perioada cel putin productile Disney sunt destul de…asemanatoare unui rachiu slab. Si daca se poate cred ca va refereati la revolutia pasoptista cand ati scris:”au mai fost folosite în țărișoară de la revoluția din 1948.”

hai. spune ceva. te provoc! :)))