GARSONIERA DE LA 10 – 7 – RENOVAREA . FINAL

regulament-remi-rummyȘtiți că aveam un perete spart, un maldăr de gresie și parchet plus un vas de toaletă din ăla șmecher… Și sunt sigur că știți cât de mult spațiu este într-o garsonieră confort 2 dintr-un bloc construit fix în anii în care comunismul economisea până și hârtie igenică… Ca să avem unde dormi am scos gresia pe balcon, am clădit parchetul pe dulap iar vasul de toaletă l-am relocat în singurul loc unde mai era spațiu. În baie. În locul unde ar fi trebuit să avem mașina de spălat… Da… nu aveam mașină de spălat… Avusesem dar s-a stricat… Apoi am dus-o la reparat… dar asta e altă poveste… V-o spun altă dată…

Deci gresie=balcon, parchet=dulap, vas de toaletă=baie.

well

Urma seara de remy. Am cam uitat să vă spun,  dar majoritatea serilor erau antamate. Aveam seară de poker, de video (da nu existau torente, dar existau pirați…) seară de remy, seară de orice fel de joc cu cărți la care se bea alcool pe pedepse, seară de băut fără nici un fel de joc și seri nenumărate de băut fără nici un motiv… Erau atât de multe încât la un moment dat ne-am folosit de un calendar ortodox primit de la sora lui Andrei ca să nu le pierdem șirul… imaginați-vă niște notițe cu un pix roșu:

10 L †) Sf. Sfinţit Mc. Haralambie  – poker 
11 M Sf. Ier. Vlasie, episcopul Sevastiei – șeptică
12 M Sf. Ier. Meletie, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari; video jackie Chan+porn
13 J Sf. Cuv. Martinian; Sf. Ap. şi Mc. Acvila şi soţia sa Priscila; alcool până duminică  16…

Seara de remy . 6 persoane. Andrei, Radu-cumnatul lui Andrei, Nicu-pianistu (cânta la acordeon nu la pian…), Jan legionarul (nu fusese în nici o legiune) , eu și Manuela . Nu era gagica nici unuia dintre noi, ne-am trezit (și la propriu și la figurat) într-o dimineață de bobotează cu ea în casă și ne-am imprietenit. A fost o fază mortală, dar vă povestesc altă dată. Fată faină.

Remy, 5+1. (5 oameni și o fată)

Fumul stătea în straturi geologice. Puteai vedea clar ce țigări și în ce ordine s-au consumat. Kentul gri albăstrui contrasta puternic cu Sofianele verzulii ale  lui Jan. Țigările noastre ieftine adăugau tușe palide peste straturile aglomerate… Lampa din tavan creea un con perfect de lumină. Atât de perfect încât dincolo de el era întuneric beznă…

Jucam pe bani puțini, dar dacă erau bani în joc toată lumea era ochi și urechi… Mai mult ochi. Roșii… iritați de la fum… Uscați…

Tensiunea plutea în fum! Normal ar fi trebuit să plutească în aer, dar acesta lipsea cu desăvârșire…

O liniște periculoasă stăpânea încăperea. Nu se auzeau decât pietrele care se loveau speriate unele de altele și pufăiturile  înfundate ale fumătorilor… Jan se bâțâia pe scaun. Îl trecea la toaletă dar îi era frică să mearga ca să nu trișăm. Să nu credeți că n-am fi făcut-o… Era o bătălie pe viață și pe moarte… Vedeam pe fața lui că e la un pas de explozie. Murea. Își mușca buzele ca să mai amâne puțin momentul. Noi îl priveam amuzați cum se chinuie…

Manuela turna chinuitor de încet apă într-un pahar. Șuvoiul zglobiu șipotea gălăgios zbătându-se de pereții de sticlă. Șipoteala  multiplica durerea lui Jan… Manuela nu se grăbea… Deloc…

Jan, era la un pas de moarte. Vedeam asta cu toții… Jocul nu mai era atât de interesant. Toți făceam calcule cât mai rezistă… Luam o piatră, o analizam atent… apoi priveam etalatele… ne mai uitam la Jan… apoi analizam atent pietrele de pe tablă… Băteam încet cu piatra de masă, prefăcându-ne că ne gândim… ne mai uitam la Jan…

Era o bătaie de joc. Îl vedeam că îi ajungea urina-n sânge, îl vedeam că moare… și ne distram…

Nu a durat foarte mult… Jan a răsturnat tabla lui și a țâșnit spre baie… ”din greșeală” a dat în masă și toate tablele au căzut, revârsând râuri de pietre… Jocul era compromis… Ne-am ridicat înjurând la unison, fiecare din noi vâzându-și irosite toate eforturile… trebuia să repetăm tura…

Jan s-a dus la baie, unde a stat vreo 5 minute…Mai mult decât ar fi fost normal… Mult prea mult…  deja ne îngrijoram… Apoi brusc, a ieșit din baie, și-a luat geaca de pe cuier și a plecat grăbit din garsonieră.

S-a făcut liniște… Ne pierise cheful de distracție… Ce dracu?! Doar glumisem… Ce se întâmplase cu el  de s-a supărat atât de tare… Nu înțelegeam…

Am înțeles 10 minute mai târziu. Când s-a dus Radu la baie…

Jan, din viteză, folosise toaleta care nu era racordată la instalație… Da. Vasul de toaletă care stătea și el în baie… Vasul de la Ionuc…

Și nu o folosise doar pentru treburile ușoare… Înțelegeți voi… Avusese omul altă urgență… Și când și-a dat seama ce a făcut era prea târziu… a șters puțin pe jos cu un prosop apoi s-a gândit că mai bine pleacă… Și a plecat… Lăsându-ne nouă bucuria… Fain…

Super nasoală faza… dar tot răul spre bine… Pentru că după ce ne-a făcut de ”rahat” (bună asociere, nu?) pe mine și pe Andrei vreo 20 de minute, Radu într-un acces de furie/demonstrație despre cum se fac lucrurile corect în viață ne-a amenințat că face el garsoniera. Și a făcut-o…

Noi am plecat în seara aceea pentru  câteva zile la un prieten de-al nostru… Călin… Care fix în prima noapte de alcool-rezistență și-a spart toată mobila din casă… cu pumnii… Deh… Alcoolul…

Dar asta e altă poveste pe care o să v-o spun săptămâna viitoare…

9 comentarii la „GARSONIERA DE LA 10 – 7 – RENOVAREA . FINAL”

  1. Pingback: Ce mi-a plăcut săptămâna trecută (12) | Martie din Post

  2. Pingback: GARSONIERA DE LA 10 – EPISODUL – 10 – BOBOTEAZA | Gaben.ro

scrie! :)) simplu. cu contul de Wp, Fb sau Tw