Parcul dendrologic de la Simeria.

9 Comments

  1. Fara sa te superi, dar chiar arata a padurar. Dar, daca ti-as arata o poza cu bunicul meu, ai spune fara sa clipesti ca e miner. Si aia a si fost pana la final. Oare in Maramu nu se poate implementa un parc din asta?

    1. Author

      nu prea cred… aici oamenii sunt mai preocupati sa taie padurea, decat sa o protejeze…

  2. Chiar iti seamana, Eu am fost acuma 2 ani la Simeria si am vazut si parcul si ceva zimbri in Slivut-Hateg. Minunate amandoua. La mine in Timis stam mai prost cu muntii, dar speram sa ramana putinul ce il avem.

  3. Si tata a fost inginer silvic pana s-a saturat sa-l invarta cei de la ocol ca nu ies ei cu buzunarul plin si i-a dat in mama lor pe toti. A avut si nebuni care l-au chemat in tribunal pentru niste idiotenii implicand un canton(a avut mai multe, pe rand, si am fost in vacante la toate) pentru care nici macar nu era vinovat. Asa functioneaza orice tip de sistem la noi. Si deci asa cum spuneam s-a desteptat si a plecat. Si si-a facut propia firma. Acum el e patron. Cumpara paduri, are echipa lui care le taie, un prieten care transporta butucii, si firma la care vinde, Schweighofer, firma ce prelucreaza lemn. Deci, sfat pentru viata: cand nu e bine, iti bagi picioarele si pleci. Tata isi desfasoara si acum activitatea in Carlibaba, jud Suceava, la granita cu Bistrita Nasaud si la 30km de Maramures, si inca pleaca luni si vine vineri, sambata, asa ca eu stiu feeling-ul. Poate mai bine ca restul. Te inteleg Gabi, bine ca eu inca pot face vizite pe acolo:)


  4. L-am vizitat de 2 ori, ultima oara luna trecuta. E superb! Va recomand, celor care iubiti ciclismul, sa mereti acolo cu bicicleta! Cand povestesti de tatal tau, imi aduci aminte de bunicul meu, inginer constructor, cu toata viata traita prin munti, la lucrari hidrotehnice, inclusiv la Bumbesti-Livezeni. Mi-a inspirat acelasi spirit, apropiere de natura si de munte. De la tata am deprins alt gen de invataturi insa cel putin la fel de importante si de curate. Asta incerc sa fac si eu cu baiatul meu, sper sa-mi iasa la fel de bine cum le-a iesit lor pentru ca, pana la urma, cea mai importanta mostenire pe care trebuie s-o lasi copiilor tai este educatia.

hai. spune ceva. te provoc! :)))