Întâmplarea pe care tocmai am să v-o relatez s-a întâmplat vineri, dar fiind prins în vârtejul atâtor evenimente, n-am apucat să fac un pic de ordine în articole și să vă dau din casă. Dar m-am reorganizat și poftim…
…aveam de livrat niște repere la un client și m-a sunat în ultimul moment că ar dori niște ambalaje de carton. Eu cu tupeu i-am zis:
– Auzi #$%@^ te ^$**& și în @^% cu ^%#$ băi *@#$!##%^!!
în gând. Pentru că am rostit cu voce tare următoarele cuvinte:
– Nici o problemă, rezolvăm noi cumva…
M-am suit în automobilul proprietate a soției din dotare și am fugit să caut cutii. La domnul GiGi!
Domnul GiGi (scriu intenționat așa…) era un client mai vechi care ne tot ceruse oferte pentru mai multe lucrări, dar nu lucrasem niciodată pentru el. Era genul acela de client care cere 5 oferte pe săptămână, apoi nu mai sună niciodată înpoi. Dar pentru că de fiecare dată când venea la noi primele 25 de minute erau despre cât de bun e el la ambalaje și cum se șterge el la @#$ cu concurența și cum are el prețurile cele mai bune din estul Europei și cum vin firme din Italia și Franța și îl roagă să le facă ambalaje…
Bun… Ca și brand în creierul meu, la ambalaje , domnul GiGi era pe primul loc. Și pe locul al II-lea și tot așa până la al V-lea. În rest am alte persoane asociate cu domeniul, dar v-am trecut în revistă topul ca să înțelegeți de ce am apelat la domnul GiGi…
Ajung la sediul firmei, de fapt o hală de tablă dărăpănată. Pustiu. Strig, urlu, dau cu pumnii. Nimic. Nu-i un semn bun… Zic… Pun mâna pe telefon și sun. Răspunde și iese al meu printr-o ușă tăiată direct în tabla halei. Nici asta nu-i un semn bun…
Mă invită politicos înăuntru. Intru și în secunda următoare 3 maidanezi tăbărăsc pe mine. Ăsta clar nu-i un semn bun… Am început să strig la Domnul GIGi, %$#@$% -aș în $#@$% să îl $#& și el îmi zice râzând:
Nu vă fie frică că nu mușcă! Numai pe oamenii răi. Între timp 2 potăi se prinseseră zdravăn de nădragii mei cu dinții și mă trăgeau în toate părțile, în timp ca a treia sărea ca o nebună arătându-și colții… Nici nu știam cum să reacționez, îmi era și jenă să-i lovesc potăile că poate se supăra, dar nici nu vroiam să mă văd pe la știri mușcat de corciturile domnului GiGi! Că oricum e la modă…
Noroc că bunul simț e mai puțin dezvoltat decât instinctul de apărare. Am pus mâna pe o mătură și am început să-i croiesc potăile, de nu știau în ce direcție să o apuce. Da le-am dat mă frate… Îndesat. La fiecare în parte…
Domnul GiGi a dat să zică el ceva, dar din inerție pentru că nu mai aveam pe cine bate cu mătura, m-am recules și i-am explicat eu primu cum stau lucrurile:
Bă %$#@$ mă $#@ pe ambalajele tale de *@#$^$#! și pe hala ta de $#@% și să îți $#@%@ în $#@ potăile astea jegoase.
Și să nu mai calci pe la mine pe la hală că te bat de te %$$# pe tine! Te $#@ în gură de %%$$@% !! $%@#$#le!
Și l-am sunat și pe primul client. Că nu pot face rost de ambalaje… Nu mi-a comentat. Că dacă ar fi comentat i-aș fi zis:
Bă #%%@$#@#, mă %$$#@ pe produsele tale si să te %$@# în %$@%## de %%$@$#@!
pfoaiii !!! ce bine mi-am curatat sinusurile razând de pătaniile tale :)) ai un stil man… tu ai trebui clonat!
ba! tu imbatranesti si ai ajuns sa te repeti. mi-ai mai zis chestia asta. lauda-ma altfel, ce %$#%@ mea! 🙂
ca asa-i laud pe toti :))
Problema e la nea JIJI asta,cainii aia au ” atacat ” ca isi aparau teritoriul si tu fiind brusc ” intrusul ” inauntru s-au repezit la tine.Nea JIJI a gandit-o prost si trebuia sa lase usa deschisa, sa vina afara cainii sa iti ia mirosul si pe urma sa te invite inauntru.Cainii aia evident ca nu musca pe nimeni de acolo ca s-au invatat cu ei si ca e locul lor ce trebuie aparat,pacat ca e prost JIJI si nu stie cum sa trateze problemele cand aduce oameni la el la hala sau ce rahat a fii.
te-ai gandit ca poate cainii erau acolo premeditat. ca nea gigi nu vroia sa isi #@#@# in $##@%^$ cuiva? ii punea pe caini sa faca asta. 🙂
:)) Daia se numesc caini, sa muste ! Mai ales oamenii rai =)))